14 februarie 2012

Chiar are rost să cântăm prohodul pentru România??

În discursul public revine obsesiv, de câţiva ani, ideea că România moare, se stinge din punct de vedere demografic. Se invocă o celebră prognoză demografică ce spune că în 2050 vom fi 16 milioane. Recensământul recent încheiat sugerează că o astfel de prognoză ar fi optimistă şi dă apă la moara celor ce văicăresc România.

Soluţia văzută de mulţi este să facem copii cu nemiluita. Ciudat sau nu, o astfel de prostie (da, aţi citit bine, mă enervează rău văicărelile aiuristice!) l-ar face fericit pe primul preşedinte al ţării, un individ limitat şi plin de sine, împuşcat şi pentru o astfel de politică în 25 decembrie 1989. 

O altă soluţie utopică este să sperăm că migranţii românii se vor întoarce în ţară. De parcă ei ar fi migrat doar pentru că în România nu se trăia bine şi, ca nişte roboţi, vor reveni pentru că, dintr-o dată, pe plaiurile mioritice vor curge râuri de lapte şi miere, iar căţei vor umbla cu pretzels în coadă*…

O altă văicăreală comună spune că vor veni alţii şi identitatea noastră seculară va dispărea.

Sincer, nu văd de ce am ignora nevoia de a atrage migranți către România? Şi, mai ales, nu înţeleg cum acest lucru ne-ar afecta marea şi minunata noastră ţară, care a produs nenumărate genii validate internaţionale, de care toţi copii din toată lumea învaţă la şcoală?

Comunismul a purificat etnic țara. Față de orașele multiculturale de la începutul secolului XX, în România mai sunt azi doar câteva minorităţi pe cale de dispariţie. Am săpat uşor, uşor de nemţii din Ardeal, dar şi din Bucureşti (veniţi odată cu Carol I), de turcii şi grecii din Brăila şi Galaţi, din Tulcea, Sulina şi Constanţa, de bulgarii din Dobrogea, de evreii din Moldova, de o bună parte din maghiari, de americanii ce se ocupau de rafinării, de negustori, industriaşi şi liberi profesionişti francezi sau englezi, a dispărut Bucovina cu austriecii ei cu tot, împreună cu Basarabia de sud cu găgăuţii şi tătarii, precum şi cu restul Basarabiei cu ucraineni şi ruşi. Aceasta era România, şi aşa era ea de secole. Nu zic nimic de legionarii romanii veniţi din toate colţurile imperiului (or fi fost şi romani-romani printre ei?), sau de diverşii migratori, nici de Basarab I (despre Neagu Djuvara spune că a fost probabil cuman) sau de Iancu de Hunedoara (despre care se spune că se autodefinea drept maghiar).

Făceau toţi aceştia România să fie mai puţin românească?

Atunci de ce să stăm cu mâinile în sân şi să ne văicărim că moare ţara, când putem gândi o politică de imigraţie inteligentă? Să spun şi că în Suedia, Germania, Franţa, Anglia etc., procentul etnicilor non-suedezi, germani, francezi sau englezi se scrie de mult timp cu mai mult de o cifră? Sau că în Luxembourg cei născuţi în afara ţării constituie 46% din populaţie? Dar de SUA aţi auzit?

Pe scurt, mie unul, văicărelile legate de scăderea populaţiei îmi sună a povestea cu drobul de sare şi a naţionalism de doi bani, prostesc.



*Nu, nu am scris întâmplător Bretzel în engleză.

3 comentarii:

Radu spunea...

"Comunismul a purificat etnic Romania".

Cateva consideratii pe marginea afirmatiei:

- numarul cel mai mare de etnici non-romani l-am avut in 1930 (dupa datele censitare): 5.075.704. firesc, cu Basarabia lucrurile au stat altfel...

- dupa WWII, numarul etnicilor non-romani s-a mentinut relativ constant, cea mai mica valoare avand-o in 1948, 2.275.011 si cea mai mare in 1977, 2.593.429. in 1992 era de 2.431.181. la o prima vedere nu s-ar putea spune ca a existat o purificare etnica.

- o analiza mai detaliata a dinamicii populationale a anumitor etnii ne arata ca germanii s-au redus simtitor (cu peste 50%) intre 1930 si 1948 (firesc, razboiul) si intre 1977-1992. intre 1948 si 1966 numarul germanilor a crescut cu 11%.

- maghiarii au crescut constant pe toata durata masurata de recensaminte, pana in 1977. fata de 1930, cresterea a fost de 20%.

- romii au fluctuat cel mai mult, din motive cunoscute. in 1930 erau 262.501, în 1948 erau 53.425, in 1977 erau 227.398 iar in 1992 erau 401.087. nu s-ar spune ca, demografic vorbind, comunismul le-a daunat.

- evreii s-au diminuat masiv intre 1930-1948 (cauze cunoscute) dar au crescut intre 1948-1956 cu 6%. apoi a urmat exodul spre Israel (nu neaparat impinsi de la spate...). etnia ce s-a diminuat cel mai mult.

- ucrainienii au fluctuat si ei, crescand ca numar intre 1948 si 1956, apoi scazand usor pentru a creste iar in 1992 la o valoare maxima. nu am luat in calcul cifra din 1930, deoarece erau cumulati cu rutenii si era inclusa si Basarabia.

- ponderea populatiei de etnie non-romana a crescut usor, cu 0,1%, in perioada 1948-1956, pentru ca apoi sa scada de la 14,4% la 12,0% in 1977 si 10,6% in 1992. eu as pune scaderea si pe seama unui comportament demografic diferit.

- numarul etniilor mai mici nu s-a redus in Romania. a ramas constant. populatia lor cumulată a crescut in perioada 1948-1966 cu 20%, urmand ca apoi sa scada dar nu la valoarea din 1948.

- situarea a doua momente-cheie la capetele perioadei comuniste, cu implicatii demografice majore (WWII si disparitia cortine de fier) face ceva mai dificila sustinerea afirmatiei privind purificarea etnica cu date de recensamant.

Bogdan Voicu spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Bogdan Voicu spunea...

Ca să nu ofer doar o bucățică de adevăr, corect ar fi să spunem că totalitarismul (legionar, antonescian sau comunist) au purificat etnic țara.

Hai să ne uităm însă doar la comunism.

Cred că recensământul relevant ar fi cel din 1941. Atunci deja discutam de o Românie fără Basarabia, Cadrilater, Bucovina, o parte din Transilvania, adică fără câteva dintre părțile în care non-românii erau destul de mulți.

Nu stau însă să caut acum datele din 1941, cifrele pe care le invoci oferă suficient suport (în plus, a mai fost și regimul Antonescu, cu efectele sale atroce pentru evrei și țigani).

Uite cum variază ponderea non-românilor în total populație, în condițiile în care unul dintre dintre grupurile etnice (romi/țigani) are o fertilitate net superioară tuturor celorlalte:

1948: 14,6%
1977: 11,6%
1992: 10,5%

Dacă elimini și de la numitor și de la numărător romii/țiganii, lucrurile arată așa:

1948: 14,3%
1977: 10,8%
1992: 8,9%

Asta în condițiile în care nu am luat deloc în considerare cele întâmplate în perioada 1945-1948.

Cred că cifrele vorbesc de la sine.


(volumul absolut al fiecărui grup în parte poate înregistra o altă dinamică, dar el trebuie judecat în contetul evoluției globale a populației, ținînd cont de creșterea speranței de viață, scăderea mortalitalității infantile etc. Cu alte cuvinte ai nevoie de raportarea la dinamica grupului majoritar, care a crescut și el cu aproape 7 milioane din 1948 până în 1992).

Convorbire telefonică cu ... un hoț??

Sună telefonul, de pe un număr necunoscut, vizibil (adică nu este ascuns), iar o voce de bărbat mă angajează în următoarea convorbire: -  ...