Lumea …. aşa cum nu o ştim?

Societatea românească a decis ieri să fie consecventă cu ea însăşi. Coordonatorii granturilor de cercetare finanţate de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice au primit înştiinţări prin care Guvernul tăia 55%, respectiv 45% din finanţarea asigurată prin contractele existente. Contracte semnate și în derulare. Motivul este simplu: nu sunt bani la buget. Mai exact, ca și în alți ani, tăierea nu este definitivă, ci doar provizorie, sumele neplătite anul acesta urmând a fi realocate pentru la anul. Asta înseamnă, simplu, într-o românească neacademică, că: 1. unii au lucrat ca proştii timp de 4 luni, CNCS neavând amabilitatea de a-i anunţa până acum că o fac degeaba; 2. alţii, nişte dobitoci la urma urmei, au făcut plăţi în avans, adesea din buzunarul propriu, pentru a îndeplini obiectivele de performanţă fixate. Acestea includ între altele prezenţă internaţională. Oamenii civilizaţi fac îînsă planuri pe termen lung. Spre exemplu, taxa de participare în conferinţe internaţi

Mi se spune, de către un sociolog german, destul de cunoscut, pe care l-am revăzut în Qatar: "România are probleme democratice serioase." Ce să îi răspund? Știe și el că primul ministru, un plagiator dovedit, schimbă legile ca să nu poată fi acuzat de așa ceva. A scris în ziar. În toate ziarele, din toate țările. Știe și el că președintele afirmă democrația și respectul față de lege, dar își retrage sprijinul față de un partid și anunță înființarea unei fundații de natură politică, în condițiile în care legea îi interzice explicit partizanatul politic. Nu merge să îl aburești argumentând că una e fundația și alta e partidul. Declarațiile președintelui apolitic și ale celor ce îl susțin au mers mereu dincolo de lege. Apoi mai este precedentul "argumentului Iliescu" din ianuarie-februarie 1990: Frontul Salvării Naționale și Consiliul Frontului Salvării Naționale sunt lucruri diferite care întâmplător au același nume, doar că unul e un partid care nu e la pu

Oare ce poți spune despre o carte care se citește pe nerăsuflate și te îndeamnă totodată la reflecție continua? Eu zic că fraza de mai sus e suficientă! Dacă vreți mai mult despre conținut, vă ofer ca spoiller ceea ce aflați din primele pagini sau de pe coperta: intriga principală te face să te gândești că o să ai de a face cu un SF apropriat ca stil de serialul Fringe . Într-o zi oarecare, o bună parte din populația Americii dispare pur și simplu ca și cum s-ar topi în aer sau ar transcende într-o dimensiune dincolo de puterea noastră de înțelegere. Partea SF se oprește (din păcate!) aici. Urmează o proză scrisă cu mult har, Perrotta posedând o bună tehnică a scrisului, în care personajul central este, într-un fel, de natura sociologică. ”Aventurile” din carte nu sunt unele holywoodiene, ci mult mai profunde prin semnificații, punând în centrul lor întrebări esențiale despre existența noastră ca ființe umane.  Evaluarea mea: 8 din 10. (cartea insista prea mult pe o anumit