Un grup de cercetători în științele sociale de la noi a inițiat un memoriu adresat președintelui ANCS. Solicitarea, pe scurt, este de a deschide o linie de finanțare pentru infrastructura de cercetare în științele sociale, pe care o estimăm la un cost anual aproape modic: 120.000 de Euro.
Mă număr printre inițiatori.
Acum declanșăm etapa a doua a acțiunii noastre.
Deschidem prin urmare lista de susținere către universități, centre de cercetare, departamente, institute de cercetare, colegii de oriunde, fie că acest "oriunde" înseamnă România sau alte părți ale lumii.
Vom proceda astfel:
- Memoriul este cel de mai jos. (inserez și o versiune
.pdf pentru cei ce vor să îl distribuie mai departe)
- Pentru a-l semna instituțional este suficient să printați memoriul, semnați și scanați, apoi să îl trimiteți la una dintre cele două adrese de contact: Mircea Comșa (
mcomsa@socasis.ubbcluj.ro) și/sau Bogdan Voicu (bogdan@iccv.ro).
- Pentru a-l semna ca
social scientist, indiferent de afiliere, vă rugăm a ne trimite un mesaj în acest sens la una dintre adresele menționate, precizând și afilierea (și eventualul grad academic)
- Noi vom centraliza, păstrăm scan-urile și publicăm lista de noi semnături la câteva zile distanță.
- La final retrimitem memoriul către ANCS
Domnului Mihai Dima,
Președinte ANCS
Domnule președinte,
Vă scriem mesajul
de față pentru a vă informa cu privire la modul în care vedem starea cercetării
românești din științele sociale. Mai exact este vorba despre una din părțile
esențiale ale infrastructurii de cercetare și anume accesul la cercetările
comparative majore.
Argumentul nostru, pe
scurt, este că în clipa de față suntem în pericolul de pierde complet
contactul cu fluxurile academice internaționale, în condițiile în care exemple
de bune practici din alte țări oferă soluții simple și relativ necostisitoare.
Argumentul nostru, pe
lung, arată astfel:
Țările cu un nivel
ridicat de dezvoltare au o lungă tradiție de a se integra în cercetări
comparative internaționale precum European Social Survey, European Values
Survey, World Values Survey, European Election Studies, International Survey
Programme, Comparative Study of Electoral Systems și multe altele. Datele
produse în cadrul acestor cercetări fac posibile multiple comparații (în timp
și între țări) la nivelul unei multitudini de fenomene sociale, economice și
politice. Participarea la astfel de proiecte constituie o condiție sine qua non
a cercetării schimbării sociale, contribuie major la formarea unor echipe de
cercetare internaționale, la transferul de cunoaștere, la creșterea numărului
de publicații în reviste de top și, nu în ultimul rând, la promovarea imaginii țărilor
respective. Cel puțin acest ultim impact merită detaliat: prezența țării în
astfel de cercetări face ca ea să fie unul dintre obiectele de cercetare ale
tuturor celor ce studiază baza de date respectivă. Bazele de date
internaționale sunt cele care generează cele mai multe articole publicate în
reviste de flux prim și care atrag cele mai multe citări. Aceasta face ca,
automat, țările incluse în bazele de date în cauză să apară constant în față
ochilor studenților, doctoranzilor și cercetătorilor, precum și a publicului
larg cu ocazia exercițiilor de popularizare. Rezultatul este o promovare
subtilă a imaginii țării în cauză. Un alt efect pervers al absenţei României
din cercetările comparative este acela că descurajează studierea României de
către cercetătorii străini, concomitent cu orientarea cercetătorilor români spre
studiul altor ţări (sau, în cel mai „fericit” caz, îi limitează la studierea
acelor fenomene din România care nu necesită date de acest gen).
Trebuie notat și
faptul că bazele de date rezultate sunt utilizate nu doar în științele sociale,
ci și în cele comportamentale (psihologie, educație) și în economie.
România nu se
numără însă printre țările care să fie integrată în astfel de fluxuri. Mai
exact, în prezent, România este prezentă doar în două dintre cercetările
comparative majore. Mai mult, nici relativ la aceste cercetări nu sunt
asigurate resursele necesare pentru o continuă participare. Merită menționat
faptul că o serie de țări comparabile cu România din punct de vedere al
resurselor stau mai bine din acest punct de vedere. Ca să luăm doar exemplul
European Social Survey, din opt valuri, România a participat la două, Slovenia
la opt, Ungaria şi Estonia la şapte, Lituania la cinci, Bulgaria şi Cipru la
patru. Chiar şi Albania şi Kosovo au participat la ediția din 2012, adică mai
recent decât a făcut-o România.
Cercetările
comparative majore sunt:
- ·
European Values Study/World Values
Survey (EVS/WVS): se desfășoară o dată la 4-5 ani. România este prezentă
începând cu 1990, cu o singură întrerupere (1995). Ultima prezență: 2012, un
grant UEFISCDI/ANCS asigurând finanțarea. Următorul val: 2017, participarea
este incertă din lipsă de resurse. Cost estimat: 46.000 Euro.
- ·
European Social Survey (ESS): se
desfășoară la doi ani, în majoritatea țărilor europene. România nu este parte a
procesului. Costurile sunt însă foarte mari. La costul cercetării în sine
(similar celei de mai sus) se adaugă o taxă de 50.000 Euro către comitetul de
coordonare la nivel european.
- ·
Comparative Study of Electoral
Systems (CSES): se derulează la fiecare rând de alegeri. România este parte a
studiului începând cu 1999, participarea având însă loc cu pauze din lipsa
finanțării. Pentru 2016 sunt asigurate o parte din costuri printr-un grant
ANCS/UEFISCDI din 2011 (!). Costuri estimate: 30.000 EURO.
- ·
International Social Survey
Program (ISSP): la fiecare 2 ani, în 45 de țări. Cercetarea are un nucleu
tematic comun fiecărui val al cercetării și mai multe module, care se rotesc la
fiecare 3-4 valuri. România nu este parte a studiului, deși o echipă românească
are un acord de asociere. Costuri estimate pentru cercetarea din 2016: 30.000
EURO.
Sunt alte câteva
studii care anunță o participare internațională importantă, și în care România
a căutat să participe, dar s-a izbit mereu de problema finanțării. International
Civic and Citizenship Study (ICCS) este unul dintre exemple (costuri:
aproximativ 65.000 Euro).
Cercetările în care
suntem implicați sunt realizate prin efortul unor echipe de cercetare ce alocă
fonduri din granturi ANCS/UEFISCDI și furnizează astfel întregii comunități
academice (bazele de date devin publice) o minimă infrastructură de cercetare.
O astfel de finanțare nu este sustenabilă: depinde de bunăvoința directorilor
de proiect care se centrează pe a produce un bun util tuturor, dar pierd
imediat prin faptul că rămân fără resurse pentru a dezvolta proiecte proprii.
În plus, dat fiind faptul că finanțarea unor astfel de cercetări ocupă o parte
importantă a bugetului granturilor, se ajunge ca salariile în granturile care
susțin astfel de cercetări să fie mult mai mici decât în altele. Mai mult,
participarea la astfel de cercetări presupune o planificare clară a
cheltuielilor urmată de o implementare fără abateri majore, condiții care nu
pot fi respectate în condițiile de finanțare din ultimii ani (reducerea
bugetelor, modificarea devizelor, etc.).
Exemplele de
rezolvare a problemei în alte țări europene oferă câteva soluții relativ
simple, puțin costisitoare și cu un potențial impact pozitiv major:
- ·
un model este cel al granturilor de infrastructură. Echipele
interesate în a furniza astfel de date aplică pentru finanțare, separat
de finanțarea pentru alte proiecte de cercetare.
- ·
alt model este cel al consorțiilor universitare sau al
universităților care finanțează astfel de proiecte din fonduri proprii. România
nu are însă încă universități care să investească în cercetare.
- ·
un alt model este cel în care autoritatea centrală din domeniul
cercetării alocă fonduri universităților sau institutelor de cercetare care
gestionează proiecte de tipul amintit mai sus, cu obligativitatea ca
infrastructura creată să fie imediat disponibilă pentru întreaga comunitate
academică.
- ·
alt model este ca autoritatea
centrală să gestioneze astfel de proiecte în mod dual: unele granturi țintesc
modelele de mai sus, la care se adaugă un fond anual pentru cercetare socială,
gestionat de membri a căror competență academică este dovedită. Din acest fond
se organizează un număr de cercetări pe an (poate fi și una singură), omnibuz,
iar echipele interesate aplică pentru a insera module în cercetare. Modulele
acceptate sunt atașate corpului comun, care poate fi, spre exemplu, cel al ISSP
sau CSES.
- ·
Să notăm și faptul că numeroase
țări europene și nu numai (UK, Germania, Elveția, Rusia, SUA, ca să dăm doar
câteva exemple) derulează prin finanțări similare ultimului model menționat un
val de anchete anuale, numit generic „Household Panel”, accesibil întregii
comunități academice (inclusiv internaționale). Fără a fi explicit comparative,
acest tip de anchete a devenit foarte popular ca sursă de comparație în ultimii
ani. Cercetarea este mult mai cuprinzătoare decât ceea ce colectează INS anual
în România (și care nu rezultă în date disponibile public pentru cercetare).
Principalele efecte
pozitive al unei alocări de resurse
de aproximativ 120.000 de Euro pe an ar fi cel puțin următoarele:
- -
Ar crește semnificativ numărul
cercetătorilor români implicați în echipe internaționale de cercetare;
- -
Ar crește semnificativ numărul de
publicații în reviste internaționale de top a cercetătorilor români;
- -
Ar crește vizibilitatea
internaționala a universităților și institutelor de cercetare din România, și,
ca urmare, numărul de studenți străini alături de pozițiile universităților
românești în clasamentele internaționale;
- -
Ar crește resursele necesare
pentru adoptarea unor politici bazate pe date;
- -
Ar crește competitivitatea și
calitatea cercetării sociale în România;
- -
România ar putea beneficia de
promovare ieftină la o populație mondială mai educată și mai avută decât media;
- -
România ar avea totodată o șansă
de a se cunoaște și se compara cu alte societăți, precondiție importantă a unei
dezvoltări societale mai rapide.
Acesta este un
mesaj pe care am dorit să vi-l transmitem, considerând că este în puterea dvs.
să schimbați lucrurile în mai bine.
În cazul în care
considerați necesar ne manifestăm întreaga disponibilitate pentru o discuție
care să aprofundeze descrierea problemelor semnalate și a soluțiilor propuse.
Desigur, suntem la dispoziția dvs. pentru a explica mai în amănunt aceste
lucruri.
Prof. dr. Gabriel
Bădescu, UBB
Prof.dr. Daniel
David, UBB
Prof. dr. Adrian
Hatos, Universitatea Oradea
Prof. dr. Traian Rotariu, UBB
Prof. dr. Horațiu
Rusu, ULBS
Prof.dr. Dumitru
Sandu, UB
Prof./CS1. dr.
Bogdan Voicu, Academia Română/ICCV & ULBS
Conf. dr.
Mircea-Ioan Comșa, UBB
Conf.dr. Andrei
Gheorghiță, ULBS
Conf.dr. Cristina
Stănuș, ULBS
Conf.dr. Monica
Șerban, Academia Română/ICCV
Conf. dr. Paula
Tufiș, UB
Conf.dr. Marian
Vasile, UB & Academia Română/ICCV
Cerc. III dr.
Florin Feșnic, UBB
Lector.dr. Claudiu
Tufiș, UB