Pe scurt:
Doar doi candidați au programe, insuficient dezvoltate deși lungi. Dar ei doi se dovedesc a fi singurii care iau în serios procesul electoral. În rest, jocul de-a traseismul și lipsa de idei marchează politica locală ploieșteană...
Istoria
Ploieștiul este un oraș interesant de urmărit ca barometru al politicii românești. În ultima parte a secolului al XIX-lea orașul era unul din motoarele modernizării României, fiind marcat cultural de mediul cosmopolit la care condusese dezvoltarea industriei petrolului. La urma urmei aici s-a inventat rafinăria și era principala așezare a principalei rezerve de petrol din Europa. |
| centrul orașului în anii 1890.. Sursa: https://leviathan.ro/republica-de-la-ploiesti-de-daniela-sontica/ |
La începutul postcomunismului, primarul Ploieștilor a deținut prin tradiție președinția Asociației Municipiilor din România, onoare pierdută la începutul anilor 2000.
Capitală a celui mai urbanizat județ, exceptând Bucureștiul, Ploieștiul a avut primari „de opoziție” în anii 1990 (Victor Săvulescu și Horia Toma – ambii PNL), fiind între puținele locuri din țară unde monopolul FDSN era spart. A urmat însă primariatul lui Emil Calotă (PSD, 2000-2008), succedat de venirea la primărie a lui Andrei Voloșevici (32 de ani când cucerește șefia orașului, fiind candidat PDL, 2008-2012). Pur și simplu orașul vota în funcție de cine urma la guvernare. Prin urmare, Voloșevici pierde in 2012 în fața lui Iulian Bădescu (PSD, susținut în acele alegeri de USL). Dar Bădescu nu termină mandatul, ajungând la pușcărie, în urma mitei luate din finanțarea clubului de fotbal Petrolul. Voloșevici, care devenise între timp senator, nu candidează în 2016 la primărie, pentru că este anchetat pentru perioada ca primar. Primăria este câștigată tot de PDL, integrat acum în PNL (Adrian Dobre). La alegerile prezidențiale, Prahova e locul unde candidații opuși PSD sunt cei care câștigă mereu in turul al doilea.
Alianțele
La nivel județean, Prahova este primul județ unde PNL-USR-PLUS fac o alianță.In contrapartidă, avem alianța PSD – Pro România-PPU(S-L).
Cu alte cuvinte am fi in scenariul cu două alianțe mari, la care se adaugă câțiva candidați mai mici. Ar fi un bun test pentru alegerile parlamentare. Dar alianța USRPLUS-PNL nu există și la nivelul susținerii unui candidat comun la primărie...
De notat că ambele alianțe județene s-au format abia în timpul campaniei sau cel mult în pre-campanie, nepermițând o bună organizare a partidelor respective. Ca elector, m-aș întreba ce capacitate au aceste alianțe de a planifica ce se petrece cu banii mei...
Pe de altă parte, partidele componente ale ambelor alianțe, păreau că și-au anunțat candidații înainte de a face alianța, prin urmare e greu de priceput cine mai candidează, de unde și titlul postării mele!
Candidații: PNL-USR-PLUS
PNL-USR-PLUS propune doi candidați. În mai tot județul, alianța are candidați comuni, dar în Orașul Aurului Negru are doi.Andrei Voloșevici candidează din partea PNL. Fostul primar, a fost achitat în primă instanță în procesul pentru mare corupție, dar DNA a atacat decizia.
Voloșevici trecuse de la PNL la PMP, apoi a fost reales ca senator ALDE (2016), dar a revenit la PNL fix în clipa anunțării candidaturii sale la Primărie...
Ca parlamentar, Voloșevici s-a făcut cunoscut mai ales prin inițiativa legislativă (ulterior retrasă) de a numi personalul din ministere și primării prin decizia șefului, nu prin concurs. Legea ar fi fost la urma urmei o simplă formalizare a concursurilor suspectate de a fi trucate de astăzi.
Ca primar, este cel ce „a construit stadionul” (adică în al cărui mandat s-au alocat 17 milioane de Euro pentru stadion), despre care vorbesc în secțiunea despre programe.
Inițial, USR avea drept candidat pe Mihai Poliţeanu, iar Plus se baza pe Răzvan Enescu, cel care până la urmă chiar candează din partea USR/PLUS pe post de candidat la primărie.
Candidații: PSD-ProRomânia-PPUSL
PSD-ProRomânia-PPUSL, reunite in „Alianța pentru Prahova” îl propun ca primar pe Cristian Ganea.Povestea nu e foarte simplă: Cu două luni înainte de alegeri, potențialul candidat al PSD, viceprimarul Ganea, a sărit în barca ProRomânia. Acest lucru a lăsat calea liberă la poziția de candidat PSD pentru Radu Oprea, senator social-democrat. PPUSL nu avea un candidat propriu, dar e de notat faptul că filiala abia fusese preluată din aprilie de Gabriela Gavrilescu, parlamentar (ALDE), a cărei carieră politică este PUR-ALDE-Forța Națională-PPUSL. În cele din urmă, Radu Oprea a cedat în fața celui pe care îl înlocuise ca și candidat PSD...
Candidații: alții
Pentru ALDE candidează Emil Calotă, primarul PSD din anii 2000-2008, in tandem cu Horia Toma – candidat la CJ, și fost primar, parlamentar și europarlamentar PNL. Ambii au trecut la ALDE la începutul anului.Răzvan-Toma Stănciulescu, un avocat oengist, candidează din partea Partidului Prahova în acțiune, primul partid local din zonă din câte îmi amintesc, în fapt o asociație transformată în partid după modelul USB/USR.
Dragoș Rădulescu candidează din partea PMP Ploiești. Avocat, el fusese numit secretar de stat la cercetare în 2019. De notat titlul celui mai citat articol academic al său: The concept of money laundering in global economy (8 din cele 22 de citări ale autorului, conform profilului Google Scholar)
Site-urile partidelor
PNL Prahova, canal de Facebook, combină mesajele dinspre Guvern și Președinție, cu promovarea candidatului la șefia Consiliului Județean.PSD Ploiești, canal de Facebook, e inactiv de prin mai. El era însă animat de senatorul Radu Oprea, cel ce dorea a candida la primărie ....
ALDE Prahova, canal de Youtube, e centrat pe ce fac candidații partidului pe județ și pe atacat alianța PSD-PPUSL-ProRomânia, unde sunt deranjați că și-a găsit locul și fosta șefă a ALDE Prahova, Gabriela Gavrilescu.
PLUS Prahova, canal de Youtube, promovează candidații alianței PNL-USR-PLUS de prin județ și pe cel al candidatului USR-PLUS din Ploiești.
PMP Ploiești este practic singurul site al unei filiale din Ploiești care să fie funcțional. Desigur, e vorba tot de un canal de Facebook. Din el am aflat numele candidatului lor. Altfel, conținutul este majoritar cel generat la nivel național.
USR Prahova are site și e preocupat să atace guvernul, adică pe cei cu care s-au aliat.
Răzvan Enescu (PLUS) are un site de campanie cu adevărat funcțional: http://www.razvanenescuprimar.ro/
Răzvan-Toma Stănciulescu (Prahova în acțiune) propune și el un site de campanie propriu: http://www.mergcustanciulescu.ro
Programele: criteriile analizate
Așa cum am explicat în postarea despre Corbeanca, mă uit la 6 criterii generale în fiecare localitate:- Focalizarea pe elementele negative ale adversarilor
- Focalizarea pe proiectele proprii
- Prezența unui program
- Fezabilitate
- Adecvare la nevoi (identificarea nevoilor)
- Estimarea costurilor măsurilor propuse
 |
| Stadionul. Sursa: fcpetrolul.ro |
Transportul peri-urban. Ploieștiul are nevoie de zona sa metropolitană. Am în minte exemplele din Köln și Strassbourg, care sunt orașe mai mari, dar și Regensburg, care e mai mic, la jumătate față de Ploiești și nu departe de Munchen, care e comparabil cu București-ul. Sau pot lua exemplul Bonn-ului, similar ca mărime cu Ploieștii și având și el un vecin mare: Köln. În toate orașele acestea, tramvaiul este și metrou și iese cu mult dincolo de granița orașului, integrând zona metropolitană. Autobuzul iese și el din oraș, așa cum o face acum și în București. Să nu uităm că și în Ploiești, în anii 1980, rețeaua de transport urban includea mai multe linii peri-urbane. Mă aștept să văd prin programe planuri de a resuscita tramvaiul, de a-l extinde spre Nord, Vest, Est (e mai greu spre Sud), de a utiliza linia de tren de centură pentru călătorii urbane (Köln și Bonn fac asta din plin!)
 |
| Colegiul Caragiale. În dreapta imaginii este partea retrocedată, împrejmuită cu un gard ce taie terenul de baschet în două. Sursa: https://www.observatorulph.ro/social/ 49037-redati-demnitatea-colegiului-il-caragiale-ploiesti |
Programele: analiza
E simplu: avem doi candidați cu program. Restul nu au nimic de propus lumii.
Pentru un partid nou apărut, candidatul Prahova în Acțiune are meritul de a avea încercarea de a propune un program. Altfel însă avem de a face cu o simplă înșiruire de bune intenții, din care unele nu sunt fezabile (spre exemplu, nu poți propune înființarea unui club sportiv al UPG, când UPG nu aparține Primăriei), iar cvasimajoritatea nu sunt monitorizabile: adică indiferent ce se întâmplă nu poți spune dacă lea respectat sau nu. Altele sunt simple afirmații demagogice. Spre exemplu, primul punct de la capitolul „Poliție” este: „Poliția Locală va avea motto-ul “Slujim și protejăm cetățenii””. Fără îndoială este un motto remarcabil, dar oare asta era prioritatea zero a Poliției din Ploiești? Costurile asociate nu sunt menționate pe nicăieri, iar veniturile atrase sunt vag definite.
Mi-a atras atenția ca element interesant propunerea numărul 2 de la capitolul „Bunurile orașului”: „Mutarea partidelor din sediile aflate în zona centrală a oraşului, pentru a permite dezvoltarea unei zone centrale civice;”. De văzut și ce impact ar avea o astfel de acțiune in ce privește democrația ș ice spun contractile de închiriere respective …
Două elemente ale curiozității mele de propuneri la nivel local, stadionul și transportul periurban nu sunt deloc prezente. În schimb, sunt propuneri legate de achiziția Casei Radu Stanian și rezolvarea situației terenului de sport al liceului Caragiale.
Enescu (Plus)
|
Stănciulescu
(Prahova in Acțiune) | |
Focus pe elementele negative ale adversarilor
| ||
Focus pe proiectele proprii
|
X
|
X
|
Prezența unui program
|
X
|
X
|
Fezabilitate
| ||
Adecvare la nevoi (identificarea nevoilor)
|
X
| |
Estimarea costurilor măsurilor propuse
| ||
Stadion
|
Vag
| |
Transport peri-urban
|
Vag
| |
Casa Căsătoriilor, terenul de sport ILC
|
X
|
Deosebirea centrală, dintre programul Enescu și cel Stănciulescu, este că primul are si o evaluare a nevoilor. În rest, întâlnim același tip de discurs, presărat cu intenții frumoase, parte fezabile, dar fără atenție la detalii și fără estimare a costurilor. Elementul central al programului candidatului Plus este construcția bazată pe expertiză, Răzvan Enescu căutând să aducă o viziune a urbanismului în centrul propunerilor sale. Aceasta face programul coerent, cu riscul însă de a nu fi fost testată legitimitatea socială: oare asta își doresc oamenii?
Am remarcat în ambele programe poziționarea pozitivă: cei doi candidați se centrează pe ceea ce propun, nefiind preocupați să acuze „greaua moștenire”.
Concluzii
Traseismul este prima trăsătură ce iese in evidență. Dintre cei șase candidați, sunt trei vajnici urmași ai lui Candiano Popescu: Voloșevici, Ganea, Calotă.Ceilalți trei - Rădulescu, Enescu și Stănciulescu - sunt nou veniți în politică, niciunul neavând încă măcar un an ca politicieni vizibili.
Precipitarea este de asemenea evidentă. Deși candidații sunt anunțați de ceva vreme, alianțele s-au făcut târziu, chiar prea târziu in ce privește PNL-USR-PLUS.
Este remarcabilă ... absența ideilor. Cu excepția lui Enescu și Stăiciulescu, ceilalți nu au site-uri dedicate, planuri concrete și nici programe. Exceptând e cei doi care propun programe, campaniile lasă senzația că sunt menite a-i critica pe ceilalți, nu a propune ceva.
În ambele programe analizate apare aceeași senzație: intenții bune, dar nedublate de un efort de prioritizare și de o alocare judicioasă a costurilor. Ambii candidați se poartă de parcă nu ar fi o problemă să finanțeze ceva...
Una peste alta, cei doi candidați cu program, par a fi singurii mai serioși. Restul mi-au lăsat impresii mai degrabă negative.
În orașul lui Nenea Iancu, cetățeanul turmentat s-ar simți din păcate și azi în mediul lui.
