pe scurt:
La nemţi, alegerile au adus o victorie aclamată a CDU-CSU. Doar 5 locuri intr-un Parlament cu 630 de membri despart cele două partide de majoritatea absolută. Formarea guvernului trenează însă. Diferenţele doctrinare sunt destul de mari, iar întrebările sunt simple. Poate deveni Germania instabilă politic? Ar afecta acest lucru România?
pe lung:
Alegerile germane au adus şi nu prea victoria Angelei Merkel. Sunt 5 partide in Bundestag, așa cum arată graficul.
CDU sunt conservatorii, conduși de Merkel, cea pe care multe ziare europene s-au grăbit să o încoroneze simbolic drept regină a continentului.
CSU sunt conservatorii din Bavaria, acolo unde CDU nu are candidați proprii. La rându-i, CSU e prezent doar în Bavaria, regiunea cea mai întinsă a Germaniei, bogată, stabilă economic. Mulți nemți spun că Bavaria nu e Germania. Mulți bavarezi spun că Bavaria e adevărata Germanie. CSU, cea care duminică a luat 54% din voturile bavarezilor, la nivel federal este mereu la putere sau în opoziție alături de CDU, aliatul tradițional. Nu lipsesc însă fricțiunile. Merkel a căutat în ultimii ani să rupă din votanții SPD, promovând de exemplu integrarea femeilor pe piața muncii prin oferirea de servicii pentru copii preșcolari. CSU vrea însă ca femeile sa fie casnice, așa că a reacționat, obținând o lege care premiază mamele care nu muncesc.
O altă opțiune ar fi alianţa partidelor de stânga, care adunate constituie o majoritate. Numai că ...
Ecologiștii (die Grüne) sunt aliați tradiționali ai SPD, sunt îndepărtați doctrinar de CDU/CSU (nu doar în chestiuni ce ţin de protecţia mediului, ci şi, spre exemplu, în ce priveşte familia, coabitarea, homosexualitatea, imigrarea etc.), cu care au şi istoria încă recentă (2002-2005) a scandalului legat de vizele pentru ucraineni.
Die Linke sunt urmașul partidului comunist din Germania de Est. Nimeni nu vrea să se alieze cu ei.
A separa CSU de CDU, ca să ai guvern CDU-SPD, e inimaginabil: ar fi în fapt o alianță împotriva Bavariei, o spargere a ţării în două.
Un guvern minoritar CDU-CSU e altă posibilitate, dar Merkel a afirmat mereu că ar vrea majoritate.
Marea coaliție rămâne principala opțiune, însă cu un astfel de aranjament fiecare din cei trei parteneri va dori să îşi impună programul. SPD vrea taxare suplimentara pe salariile mari, inacceptabil pentru ceilalţi. CSU a militat în campanie pentru taxe pe autostrada pentru non-germani (aceştia ar taxaţi astfel de două ori, prima oara prin accizele pe benzină). În treacăt se poate observa că astfel de discriminări sunt rare în Europa, că să nu mai zic de UE. Poate doar Rusia, cu ale sale bilete la muzeu mai scumpe pentru străini să fie un exemplu...
Oricum ar fi rezultatul alegerilor e dificil, şi orice guvern va fi expus la riscuri de destabilizare, putând afecta (negativ) economia germană. Negocierile aduc cu o alunecare printre Scila şi Caribda,
Ar influenţa acest lucru România?
Germania e principala economie europeană. O încetinire a ei, pe fondul recesiunii globale, ar afecta direct toată Zona Euro, ar pune sub semnul întrebării capacitatea europenilor de a susține ţări în criza, așa cum au făcut cu Grecia, Spania sau Portugalia, ar afecta toate economiile interconectate, ar putea determina efecte bizare în Marea Britanie. Ar pune vânt în pupa UKID, partid militant pentru ieșirea din UE (să nu uităm nici referendumurile anunțate pentru anii următori, cel despre statutul britanicilor în UE şi cel cu separarea Scoţiei, influențabil prin ricoşeu de atitudinea faţă de primul. Spania a înregistrat în vară prima creștere economică după mult timp. Numărul record de turiști (8 milioane în august) constituie motorul. Cea mai mare parte a lor sunt germani şi britanici!Cu o diasporă de aproape un milion în Spania, România extrage o parte din PIB din remitențele acestora (banii trimiși acasă). Economia internă depinde oricum de piețele europene.
Situația postelectorală complicată din Germania este prin urmare mai mult decât relevantă pentru România. De aici şi această postare...
