Postări

Se afișează postări din mai, 2009

Să votăm, ::carevasăzică::

Imagine
Cei de la MRC au făcut din nou o treabă bună pe testvot.eu şi, ca şi în alegerile parlamentare, propun o baterie de 40 de întrebări care te pot ajuta să vezi ce partide se apropie de modul în care gândeşti în legătură cu 40 de aspecte ale politicii europene. Cum proiectul poate deveni o referinţă importantă, instituţionalizându-se, nu îmi rămâne altceva decât să îl remarc, să îl recomand şi ... să postez propriile-mi rezultate :)

Travel in Romania: Mănăstirea cisterciană Cârţa

Imagine
Mergând dinspre Făgăraş către Sibiu, la un moment dat am văzut un indicator la dreapta, către Cârţa, dublat de un altul ce semnala prezenţa prin zonă a unei "mănăstiri cistercine" din secolul XII. Era duminică după amiază, la ora 5, eram singur în maşină, aşa că am făcut dreapta. Cârţa pare un sat liniştit, cu căsuţe îngrijite, vegheat de Munţii Făgăraş către care are o priveşte care nu e de lepădat. Mănăstirea este la rândul ei interesantă, deşi destul de greu de vizitat. Un afiş anunţa că intrarea costă 3 lei pentru adulţi şi 1,5 pentru copii, iar cheia se află la casa parohială. Cum era duminică spre seară, nu am căutat cheia, însă am fost îndrumat să ocolesc biserica prin dreapta, că sunt lucruri interesante de văzut, că ajung la un moment dat în curtea unui om, dar că acesta nu se supără. Şi chiar sunt multe lucruri interesante de văzut, aşa cum spun fotografiile, cu zi duri străvechi plasate în mijlocul verdeţii. Mai multe despre istoria locului găsiţi în link-urile

Funny ways...

Mi s-a întâmplat din nou să mi se spună că aş aparţine Facultăţii de Sociologie de la Universitatea din Bucureşti. E adevărat că am predat acolo în 1999, şi apoi o jumătate de curs în 2004/2005 şi alta 2005/2006, împreună cu profesorul Mărginean. Altfel însă, facultatea a fost mai degrabă dezinteresată decât interesată de serviciile mele, neavând niciodată vreo solicitare de curs. Ca timp, am predat mai mult la Secţia de Ştiinţele Educaţiei de la UB (7 ani universitari: din 2001 în 2008) şi la Facultatea de Sociologie de la ULBS (din 2001), unde de altfel încă mai sunt afiliat. Mă cam irită prin urmare atunci când mi se tot spune "voi aici [la facultate] la Bucureşti" şi mă tot întreb care or fi mecanismele care îi fac pe oameni să mă eticheteze ca atare...

Sociologii: între promisiuni şi speranţe

Cu câteva săptămâni în urmă povesteam despre cele două posibile asociaţii ale sociologilor. Sâmbătă au avut amândouă întâlniri, soldate cu propuneri firave de strategii, cu alegerea unor conduceri. O parte dintre cei din breaslă au participat la ambele întâlniri. O parte nu au văzut încă altceva decât promisiuni şi speranţe, legate de noile conduceri, de noile posibile stilurile de lucru. Aşa cum spunea cineva, poate concurenţa va potenţa capacitatea breslei de a-şi identifica şi agrega interesele comune, convertindu-le în acţiune. Ambele asociaţii promit acum prin oamenii ce le conduc şi prin structurile mai flexibile să ofere mai mult decât defuncta veche structură. Sper şi eu ca lucrurile să înceapă să iasă din imobilism.

Travel in Romania: Băile Tuşnad

Imagine
Nu e mare lucru de făcut în Băile Tuşnad, dar nici nu e o destinaţie rea pentru un week-end. Merită să vezi locurile – liniştite, pitoreşti, ieftine. Merită să faci un drum la Lacul Sfânta Ana, măcar pentru simţământul de a te afla într-o imensă căldare rotundă (i.e. craterul unui vulcan – foto 1), tapisată cu copaci şi cu un lac în mijloc. Merge şi să faci o promenadă pe poteci de pădure, o ascensiune de 30 de minute (cu copii de 4-6 ani) până la Turnul Apor (foto 2), de unde ai o bună panoramă (foto 3). "Ascensiunea" alternativă ar fi pe Culme Şoimilor. În ambele cazuri poate urma de masă la restaurantul plasat pe Lacul Ciucaş (foto 3-4). Pensiunile locale, multe cu patroni de la Budapesta, par ieftine, civilizate, cu mâncare ungurească de calitate (noi am stat la Szent Kristoff ). Orăşelul este şi el interesant, prin succesiunea adesea incredibilă de case părăsite vecine cu pensiuni în construcţie, ca şi prin verdele ce îl caracterizează. De remarcat şi experienţa neaşte

Asfaltul şi Gaura

Imagine
În urmă cu două săptămâni a devenit clar că (1) nu sunt (complet) nebun (!) şi (2) mă pricep la asfaltare!!! Ca să fiu mai clar pun aici câteva poze. Ele înfăţişează o gaură. În asfalt. Şi ca să nu fie nici un dubiu, dau un link , la o postare de pe 28.04.2008. Adică de acum un an. Iar acolo se vede cum se produce asfaltarea. Asfaltarea găurii. Fix aceeaşi gaură. Iar la sfârşitul postării de acum un an mă întrebam dacă tehnologia de asfaltare folosită o fi bună... PS. Despre priceperea celor ce asfaltau am mai notat şi o întâmplare hazlie .

Gâlceava, sociologia şi comunitatea

Sociologia românească străbate zilele acestea o nouă criză. Nu este vorba tocmai de criza de care vorbeşte profesorul Cătălin Zamfir într-un interesant articol-manifest din Inovaţia Socială , ci mai degrabă o criză anunţată de domnia sa în recentu-i volum de memorii . Este o criză de agregare a intereselor şi de reprezentare a acestora la nivel asociativ. Criza este cu atât mai interesantă cu cât străbatem vremuri în care dezvoltarea participativă este la mare cinste, iar sociologii sunt cei care se pricep să o stârnească. Vor ei însă capabili să îşi agrege interesele? Un eventual eşec poate pune în pericol imaginea branşei, chestionând capacitatea sociologilor de a participa la designul unor proiecte de dezvoltare comunitară, de stimulare a participării. În rândurile ce urmează prezint o istorie subiectivă a câtorva din întâmplările ce au condus la conflictul curent, privite exclusiv din perspectiva vieţii asociative. La final sugerez şi unele căi ce ar putea detensiona conflictul.

2-2

Imagine
ASESOFT-ul a egalat CSU-ul la Sibiu, într-un meci tensionat, spectaculos prin evoluţia scorului şi câteva reuşite personale (la sibieni mai ales), în care publicul (altfel fantastic până în ultimele 2-3 minute) a acuzat arbitrii (nejustificat în opinia mea). Publicul sibian ar merita de altfel o finală, dar nu cred că miercuri, în sala Olimpia, Asesoftul va mai ezita ca în primele două meciuri, sau ca astăzi (când a făcut un meci slab). Sibiul l-a blocat bine pe Cepulis, şi, în primele trei sferturi, pe Griffit. Dacă rezistau la tensiune în ultimele minute ar fi putut ajunge în finală. Mattews a făcut de mai multe ori spectacol şi poate că, dacă nu era eliminat prosteşte (cot intenţionat în bărbia adversarului), alta era soarta meciului. Ploieştenii nu au făcut faţă (tribunelor) la aruncările libere din primele trei sferturi, şi au arătat din nou că nu au un coordonator de joc de valoare. Banca mai lungă şi-a spus însă în cele din urmă cuvântul. Oricum, dacă nu se califică în finală

Lungul drum al transporturilor către contemporaneitate

Imagine
Aventura lui Andrei cu trenul mi-a amintit de modul în care Gara de Nord (prima fotografie) şi Aeroportul Otopeni (a doua) şi-au modernizat tabelele prin care anunţă ce trenuri/avioane vin sau pleacă. (scuze de calitatea fotografiilor, sunt făcute cu un telefon mobil) Ambele porţi de intrare în Bucureşti au ales soluţii simple, de tipul #ajustăm niţel felul în care arătau vechile tabele#. Probabil că ambele soluţii au costat o grămadă de bani. Tabela de la Gară permite afişarea a maxim 10 sosiri şi 10 plecări. Tabelele de la Otopeni, a căror înnoire am observat-o prin decembrie 2008, permit afişarea a câte 20 de plecări, respectiv sosiri (de fapt este vorba de mai puţine dacă o cursă este operată de mai mult de două companii). Mă întreb dacă: 1. sistemul nu era mai simplu de gestionat dacă se opta pentru o plasmă şi un computer? 2. nu cumva atât Gara, cât şi Aeroportul prognozează de fapt o scădere a fluxurilor de călători? 3. lipsa de adaptare la modurile în care se prezintă a