Lumea …. aşa cum nu o ştim?

Avem în birou un aparat de făcut apă rece/caldă. Ne-am cumpărat dozatorul cu pricina din banii noştri de buzunar. Ciudat este că aveam bani dintr-un contract extrabugetar şi am vrut să îl cumpărăm din acel contract, însă o ordonanţă ne-a interzis să facem acest lucru ca să nu irosim banii statului. În fine, în Casa Academiei, apa de la robinet nu e tocmai potabilă, iar cel mai apropiat loc de unde poţi cumpăra o sticluţă de apă se află cam la 15 minute de mers de birou. Banii din contract i-am re-alocat către salarii, am plătit impozitele şi contribuţiile şi am recuperat o parte din costul dozatorului, pe care l-am cumpărat acum 2 sau 3 ani. L-am instalat în birou şi suntem în principiu mulţumiţi. Avem apă, iar aceasta nu costă mult: cei 19 litri de apă dintr-un bidon sunt în jur de 15 lei. La asta se adaugă garanţia bidonului, în jur de 30 de lei. Consumul nostru este de 2-3 bidoane pe an. Distribuitorii de bidoane aduc câte 5 odată, nu mai puţine. Prin urmare cumpărăm un bidon câ

Oare cum o fi să fi autorul unor tipărituri, pe care le defineşti drept cărţi de ştiinţă, și care: • Sunt cvasi-identice, chiar dacă titlul se schimbă, și, uneori, se mai schimbă și ordinea paragrafelor; • Includ bucăţi care se repetă (ca să fie clar: ce e de la pagina 7 la pagina 18, se repetă identic de la pagina 68 la pagina 79 – cifrele sunt evident ipotetice). Dar cum o fi ca, după ce primeşti un titlu universitar pe baza acestor tipărituri, să dai instrucţiuni celorlalţi despre cum se face ştiinţă, să te baţi cu pumnul în piept despre cât de deştept eşti și să decizi direcţiile de dezvoltare care ar trebui să fie urmate de societatea în care trăieşti? De fapt cred că întrebarea corectă este cum o fi pentru societatea care încurajează astfel de comportamente. Oare cum s-o chema ea?

Paula povestește cum primește de la Penn State numeroase remindere de a completa chestionarul adresat absolvenților universității in cauza. Noi nu facem asta, dar cei ce nu au completat chestionarul vor primi un reminder luni dimineață și încă vreo doua pana pe la sfârșitul lui Noiembrie. Intre timp am început colectarea și pentru promoțiile de absolvenți de la Oradea (promoția 2007) și Sibiu (2007 și 2008)... Reamintesc ca, daca ati absolvit sociologie la Univ.Bucuresti dupa 1990, sau in promotiile 2007, 2008 la ULBS, sau in promotia 2007 la Univ.Oradea, va puteti inscrie ca respondent aici . Ceva mai multe detalii sunt disponibile pe blogul meu precum si pe site-ul facultatii .

14 octombrie 2010, Bucureşti

Vorbeam zilele trecute despre prezenţa cărţilor în ediţiile de colecţie propuse de majoritatea cotidienelor centrale româneşti. Ele arată cam aşa: Fix aceleaşi cotoare, ceea ce normal – oferă identitate colecţiei. Fix aceleaşi coperte, ceea ce depersonalizează complet cărţile. Este adevărat că, din păcate, spre deosebire de albumele muzicale, cărţile nu sunt la fel de constante în a-şi menţine coperta de la o ediţie la alta, de la o ţară la alta. Pentru puţinele care o fac, dar şi pentru altele, coperta face însă parte din identitatea lucrării, o defineşte, atrage cititorul. Adesea, colecţiile de care aminteam uită deliberat acest lucru, confirmând menirea cărţilor ca obiect de decor. Păcat!

În încercarea de mări tirajele mărunte, presa scrisă din România a început de destul de multă vreme să vândă pachete complete – ziarul+o carte, revista+un DVD – promovând tot felul de colecţii: opere clasice, Jules Verne, teatrul românesc, cărţi de călătorie. Iniţiativa este aparent salutară – (re)aduce cititul în vieţile românilor. Am văzut mulţi care cumpără pachetele respective din motive diverse: ca să aibă copii ce citi când vor fi mari, ca să aibă cărţi frumoase în bibliotecă (de ce oare nu cumpără doar cotoare, că se găsesc pe la magazinele de mobilă??), fiindcă o astfel de colecţie de clasici e chilipir şi nu poate fi ratată. Din punct de vedere al marketingul, strategia cu pricina este o reuşită. Pachetele cu pricina menţin cât de cât presa scrisă în viaţă. Altfel însă cărţile cu pricina zac de cele mai multe ori prin rafturi, ca simplu element de decor. Poate că aici ar fi rolul şcolii, al Ministerului Culturii, de a profita de prezenţa lor şi a stimula cititul. Cum? Ai

Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti realizează un studiu asupra modului în care absolvenţii săi de sociologie de după 1990 s-au integrat pe piaţa muncii, despre cum trăiesc, şi ce gândesc despre perioada petrecută în Facultate. Prin urmare, cei care am absolvit facultatea respectiva, am primit câte un mail pentru a completa chestionarul respectiv. Va rog și eu, în nume personal, să răspundeți la chestionar (durează 15-20 min, este anonim). Vă atrag totodată atenția că, mai ales pentru cei ce au conturi la Yahoo!, mesajul cu link-ul către chestionar este posibil să fi ajuns la Spam. Alternativ, vă puteți înscrie ca subiect direct pe site-ul facultăţii folosind acest link ! Vă mulțumesc ! B.V. PS. Nu vă puteți înscrie direct pe site folosind aceeași adresă pe care ați primit deja e-mail de la Facultate. PS2. E vorba doar de absolvenţi de Sociologie. PS3. Dacă puteți disemina acest mesaj in grupul de foști colegi, vă rămân recunoscător !

Lucrez pe codurile unui sondaj în rândul studenţilor români. Una dinte întrebări, este o întrebare deschisă (acel tip de întrebare pe care nu îl recomand a fi folosit) care roagă respondenţii să spună cum ar trebui să arate „studentul bun”. Cum încă nu am cum difuza date de acolo, mă limitez la a menţiona câteva dintre caracteristicile marginale menţionate: ALCOOLIST, asertiv, COOPERATIV, cu nervi de oţel, GRATITUDINE, ingenuitate, ÎNVĂŢABIL, orientativ, şi, mai presus de toate, să aibă „ABILITĂTI DE ASCULTARE”!!!

Uite că dacă nu era Osterhase , uitam să fac promo pe blog la Newsletter: Săptămâna trecută am lansat încă un număr din Newletter-ul Echipei româneşti pentru studiul valorilor sociale. Textul se referă la cât de puţin înclinaţi către autonomie individuală sunt românii şi cum se reflectă acest lucru în performanţele medii ale elevilor. Newsletter-ul este disponibil, ca de obicei, aici .

Un comunicat de presă al RADET m-a informat pe 1 octombrie, că între 4 și 6 octombrie, regia respectivă va face „ample lucrări de modernizare” în zona în care locuiesc. Consecinţa: nu vom avea apă caldă. RADET preciza în comunicat că cel târziu la ora 24, pe 6 octombrie va relua furnizarea apei calde, dar că va depune eforturi de devansare a termenului. Comunicatul include trimiteri implicite şi explicite către planificarea în avans a acestor lucrări: (1) sunt de modernizare; (2) de amploare; (3) previn riscurile de întrerupere a apei calde și căldurii în perioada cu vreme rece; (4) se derulează acum pentru că e o „vreme permisivă”. Conform ANM , pe 1 octombrie erau afară, la Bucureşti-Filaret, în medie, 10 grade Celsius. Noaptea, temperatura a coborât către 2 grade. La fel s-a întâmplat și pe 2 și pe 3, și pe 4 când au început lucrările, și aşa o tot ţine şi azi, pe 7, la ora 16, când încă nu am început să avem apă caldă, și nici căldură. Date fiind cele de mai sus, mai ales re