Saturday night-ul ... întrebărilor brutale

Mă uit la seria de documentare despre Istoria Rock’N’Roll-ului. Se perindă pe ecran numeroase celebrităţi, intervievate atunci şi acum. Părinţii negri ai RNR vorbesc cel mai prost: îşi caută cuvintele, nu nimeresc mereu formule corect gramaticale. Este oarecum firesc. Aşa cum o spune unul dintre ei: „Noi nici măcar nu avem liceul!”. Aproape niciunul dintre ei nu dovedeşte însă probleme de logică a frazei, de logică a gândirii.

E sâmbătă şi Irina mă opreşte din plăcuta-mi ocupaţie de a vedea excelenta serie de la Time Life, pentru a desfăşura activităţi împreună. Am început de ceva timp să încercăm să o socializăm (şi) în cultura locală, românească. Aşa că schimbăm şi background-ul muzical. Invazia britanică a anilor 1960 este înlocuită de Mamaia copiilor. Rămân cu gura căscată: una dintre prezentatoare este şi concurentă!!!! Păi să ne aşteptăm vreodată pe meleagurile acestea la rule of law???

Românii de pe ecran înlocuiesc, oarecum brutal pentru mintea mea, coerenţa lingvistică a celor de la Beatles, Rolling Stones, Herman’s Hermits, The Byrds, Beach Boys, The Kings… E drept că Mick Jagger a fost student la London School of Economics, dar diferenţa dintre capacitatea de a vorbi cu sens a lui Keith Richards sau a lui Peter Noone şi cea a Corinei Chiriac este pur şi simplu enormă. Stimata doamnă prezentatoare (absolventă de IATC şi colegă de generaţie cu englezii amintiţi) are nespusa calitate de a nu îşi găsi cuvintele (acesta a fost un eufemism), în condiţiile în care oricum nu are mare lucru de spus când introduce pe scenă nişte adolescenţi. (E adevărat că are scuza de a fi vorbit în direct…)

De partea cealaltă erau amărăştenii de Keith Richards (la un moment dat exmatriculat de la liceul tehnic, ulterior la The Rolling Stones – trupa, nu revista!) şi Peter Noone (frontman la Hermann’s Hermits şi ilustru absolvent de gimnaziu – sper să nu mă fi informat greşit asupra educaţiei sale).

Dacă un român cu universitate vorbeşte pe canalul public de televiziune, sâmbătă seara, mai prost decât TOŢI colegii de branşă şi de generaţie englezi şi americani, indiferent de educaţia sau culoarea pieii lor (relevantă pentru perioada istorică în care s-au format), îmi răsare în minte din nou întrebarea dacă are vreun rost să o încurajez pe Irina să se socializeze în cultura acestei ţări??? Sau să adresez din nou celebrul îndemn din hit-ul Pet Shop Boys al cărui titlu începe cu Go şi se termină cu West?

Fotbalul, ca oglindă a societății

E simplu. Vă ofer două mostre din ce am auzit la TV, în timpul meciurilor de la Cupa Mondială (citatele sunt aproximative):

Arbitrajul din Ungaria atinge la acest Mondial vârful existenţei sale. [brigada ce a arbitrat azi semifinala Spania-Germania era maghiară]. Acesta e un drum deschis de Şandor Puhl, ce a arbitrat finala Campionatului Mondial din 1994.

[La meciul SUA-Ghana, comentatorul observă că în tribune este şi un tip care ştie să cânte.] Acest Mondial face fotbalul popular în SUA. Şi Mick Jagger a început să îndrăgească fotbalul şi să vină să susţină echipa …. [Notă pentru comentatorii români: Mick Jagger este englez, pasionat de fotbal ca mai toţi englezii, suporter al naţionalei Angliei, prezent pentru a treia oară la un turneu final …]

Fracturile de logică (în primul caz) şi de documentare minimală (în al doilea -> recordul de audienţă a unui meci de soccer, în SUA, e de 18 milioane de telespectatori, adică aproape nimic în comparaţie cu populaţia ţării) sunt evidente. Nu zic nimic de a nu ştii de unde vin The Rolling Stones, că ar însemna să fiu prea sever cu cunoștințele angajaților plătiţi din bani publici de către TVR :(

Băieţii ăştia care comentează meciuri pe bani mulţi, plătiţi din buzunarul contribuabilului sunt însă ceva mai buni decât cei ai ProTV, care îi concurează din plin la comentarii găunoase, lipse de şarm, fără vivacitate, care strică meciul.

Bref, cum ziceam e simplu: comentatorii de la Mondial au intre 35 şi 50 de ani, cred. Deci au absolvit acel învățământ românesc despre care aud mereu că era cvasiminunat, "peste mizeria de azi". Perlele lor sunt continue. Legătura lor cu a înţelege strategia unui meci de fotbal e vagă. Nu au scuza de a comenta incontinuu, dat fiind că sunt câte doi, deci au suficient timp de odihnă. Sunt însă cam la fel de buni cu cei de la ProTV sau Telesport.

Adică acesta ne e de fapt nivelul nostru, al tuturor. Că e pe bani publici sau nu, nu mai contează.

Îmi aduc aminte că, în 2000, am văzut Campionatul European în Suedia, la televiziunea suedeză. Nu prea pricep suedeză, dar nu era greu să realizezi despre ce vorbeau. Comentatorii lor, perechi de câte doi – un jurnalist şi un fost fotbalist – m-au impresionat prin analiza pe care o făceau în timpul meciului. Era acum 10 ani. Noi suntem probabil cu mai bine de 30 de ani în urmă. Să dau link și către un comentariu despre ce am auzit la televiziunea malaieză acum doi ani?

Mai bine am deschide larg ochii şi ne-am uita bine în oglindă. Apoi am pune mâna și am merge la școală.

Toţi!

Cum, de fapt, promovabilitatea la Bac NU A SCĂZUT

Este promovabilitatea scăzută la Bac un indicator al exigenţei de anul acesta, aşa cum susţine Ministerul Educaţiei (vezi aici declaraţia în format video, pe la minutul 35:51)???

Am îndoieli serioase că e aşa. În aceeaşi emisiune de ştiri, am argumentat că e doar o chestiune legată de demografie. Cum nu e nimic spectaculos în acest lucru, ceea ce am spus nu a mai apărut ca atare pe post.

Aşa că postez aici raţionamentul.

Tabelul de mai jos prezintă comparativ generaţiile născute în 1989, 1990 şi 1991. Dacă plecăm cu ipoteza de start că tineri din acele generaţii au mers la şcoală la 7 ani, ei sunt cei ce au susţinut examen de Bac în 2008, 2009, respectiv 2010. Ceea ce diferenţiază aceste generaţii masiv este faptul că începând cu 1990 a fost voie să avortezi, iar mijloacele de contracepţie au fost permise. Acest lucru face ca generaţia născută în 1991 să fie cam la 60% din cea născută în 1989. Să fi scăzut însă numărul de locuri la liceu corespunzător? Hai să privim tabelul…

i	născuți în …	1989	1990	1991
ii	intră în clasa I în …	1996	1997	1998
iii	dau Bac în …	2008	2009	2010
iv	total în generaţia respectivă*	342.877	341.931	274.203
v	câţi se înscriu la BAC	225.878	213.389	210.086
vi	rata de înscriere la BAC din total generație (rând vi pe rând v)	66%	62%	77%
vii	câţi promovează BACUL	172.848	169.792	136.255
viii	promovabilitate la BAC (vii/vi)	77%	80%	65%
ix	câţi au promovat BAC în sesiunea vară din total generație (vii/v)	50,4%	49,7%	49,7%

*numărul celor ce erau în viață la recensământul din 2002

Nu, nu a scăzut și bine a făcut!

Din ce în ce mai mulţi tineri au mers la liceu, din ce în ce în ce mai mulţi au terminat liceul. Cam 50% din fiecare generaţie a promovat BAC-ul.

2010 nu face excepţie. Promovabilitatea (calculată ca număr candidaţi reuşiţi din total înscrişi) a scăzut zdravăn. E normal, explicam eu la TV: cei care au intrat la liceu în 1998 reprezintă în termeni relativi mai mult din generaţia lor, decât cei ce au intrat la liceu cu un an înainte. Era firesc ca și la ieşirea din liceu, performanţa lor să fie una mai scăzută: nu a mai intrat la liceu doar spuma spumelor, ci şi elevi mai puţin performanţi. Acest lucru este foarte bine: am dat şansa mai multor tineri să fie mai bine pregătiţi. (cam aşa s-a dezvoltat, spre exemplu, Coreea de Sud; la fel se întâmplă în performanta Finlandă…).

Acest lucru a afectat promovabilitatea aceea. Însă rata de absolvenţi de BAC în total generaţie a rămas neschimbată.

Ba chiar a crescut niţel dacă e să ne uităm și la a doua zecimală!

Ce e cu adevărat îngrijorător este că de mai multe generaţii DOAR 50% dintre tineri primesc diplomă de BAC. Aproape toţi aceştia merg apoi la facultate. Acest lucru (1) creşte sistematic inegalitatea și (2) nu contribuie la a oferi pieţei muncii forţă de muncă la o calificare tocmai ridicată. Evident, acest lucru afectează substanţial și calitatea vieţii lor, și pe cea a celorlalţi.

Mai mult, dacă ne uităm la faptul că generaţiile următoare sunt și mai reduse numeric (ce e drept, nu cu mult), poate ar fi bine să ne întrebăm cum facem să creştem rata aia de promovabilitate, și nu cum să ne lăudăm că a scăzut :((

[Evident că cifrele sunt uşor inexacte. Ar trebui controlat pentru a vedea ce se întâmplă dacă îi elimini pe cei care proveneau din promoţii anterioare (i.e. au terminat liceul în 2009, dar au susţinut BAC-ul în 2010), ce se întâmplă cu cei ce au susţinut examenul de bacalaureat în sesiunile de toamnă etc. Apoi, unii elevi au mers la şcoală de la 6 ani, alţii de la 7. Toate cele trei generaţii despre care discut în tabel sunt însă în fix aceeaşi situaţie din aceste puncte de vedere. Micile diferenţe dintre ele nu au cum să schimbe radical procentele, aşa cum nici contestaţiile elevilor la notele primite nu o vor face.]

Cum, de fapt, promovabilitatea la Bac NU A SCĂZUT

Este promovabilitatea scăzută la Bac un indicator al exigenţei de anul acesta, aşa cum susţine Ministerul Educaţiei (vezi aici declaraţia în format video, pe la minutul 35:51)???

Am îndoieli serioase că e aşa. În aceeaşi emisiune de ştiri, am argumentat că e doar o chestiune legată de demografie. Cum nu e nimic spectaculos în acest lucru, ceea ce am spus nu a mai apărut ca atare pe post.

Aşa că postez aici raţionamentul.

Tabelul de mai jos prezintă comparativ generaţiile născute în 1989, 1990 şi 1991. Dacă plecăm cu ipoteza de start că tineri din acele generaţii au mers la şcoală la 7 ani, ei sunt cei ce au susţinut examen de Bac în 2008, 2009, respectiv 2010. Ceea ce diferenţiază aceste generaţii masiv este faptul că începând cu 1990 a fost voie să avortezi, iar mijloacele de contracepţie au fost permise. Acest lucru face ca generaţia născută în 1991 să fie cam la 60% din cea născută în 1989. Să fi scăzut însă numărul de locuri la liceu corespunzător? Hai să privim tabelul…

i	născuți în …	1989	1990	1991
ii	intră în clasa I în …	1996	1997	1998
iii	dau Bac în …	2008	2009	2010
iv	total în generaţia respectivă*	342.877	341.931	274.203
v	câţi se înscriu la BAC	225.878	213.389	210.086
vi	rata de înscriere la BAC din total generație (rând vi pe rând v)	66%	62%	77%
vii	câţi promovează BACUL	172.848	169.792	136.255
viii	promovabilitate la BAC (vii/vi)	77%	80%	65%
ix	câţi au promovat BAC în sesiunea vară din total generație (vii/v)	50,4%	49,7%	49,7%

*numărul celor ce erau în viață la recensământul din 2002

Nu, nu a scăzut și bine a făcut!

Din ce în ce mai mulţi tineri au mers la liceu, din ce în ce în ce mai mulţi au terminat liceul. Cam 50% din fiecare generaţie a promovat BAC-ul.

2010 nu face excepţie. Promovabilitatea (calculată ca număr candidaţi reuşiţi din total înscrişi) a scăzut zdravăn. E normal, explicam eu la TV: cei care au intrat la liceu în 1998 reprezintă în termeni relativi mai mult din generaţia lor, decât cei ce au intrat la liceu cu un an înainte. Era firesc ca și la ieşirea din liceu, performanţa lor să fie una mai scăzută: nu a mai intrat la liceu doar spuma spumelor, ci şi elevi mai puţin performanţi. Acest lucru este foarte bine: am dat şansa mai multor tineri să fie mai bine pregătiţi. (cam aşa s-a dezvoltat, spre exemplu, Coreea de Sud; la fel se întâmplă în performanta Finlandă…).

Acest lucru a afectat promovabilitatea aceea. Însă rata de absolvenţi de BAC în total generaţie a rămas neschimbată.

Ba chiar a crescut niţel dacă e să ne uităm și la a doua zecimală!

Ce e cu adevărat îngrijorător este că de mai multe generaţii DOAR 50% dintre tineri primesc diplomă de BAC. Aproape toţi aceştia merg apoi la facultate. Acest lucru (1) creşte sistematic inegalitatea și (2) nu contribuie la a oferi pieţei muncii forţă de muncă la o calificare tocmai ridicată. Evident, acest lucru afectează substanţial și calitatea vieţii lor, și pe cea a celorlalţi.

Mai mult, dacă ne uităm la faptul că generaţiile următoare sunt și mai reduse numeric (ce e drept, nu cu mult), poate ar fi bine să ne întrebăm cum facem să creştem rata aia de promovabilitate, și nu cum să ne lăudăm că a scăzut :((

[Evident că cifrele sunt uşor inexacte. Ar trebui controlat pentru a vedea ce se întâmplă dacă îi elimini pe cei care proveneau din promoţii anterioare (i.e. au terminat liceul în 2009, dar au susţinut BAC-ul în 2010), ce se întâmplă cu cei ce au susţinut examenul de bacalaureat în sesiunile de toamnă etc. Apoi, unii elevi au mers la şcoală de la 6 ani, alţii de la 7. Toate cele trei generaţii despre care discut în tabel sunt însă în fix aceeaşi situaţie din aceste puncte de vedere. Micile diferenţe dintre ele nu au cum să schimbe radical procentele, aşa cum nici contestaţiile elevilor la notele primite nu o vor face.]

Olanda-Germania în finală?

De ce aş vrea să văd o fnală Olanda-Germania?
Simplu: s-ar auzi mult mai puţine vuvuzele!

Discuţie vestică despre criză

“Guvernul a susţinut din bani publici băncile să nu dea faliment. Acum aceleaşi bănci cer guvernelor să plătească pentru credite care să le ajute să depăşească criza. Nu mi se pare a fi tocmai moral să muţi, din nou, sarcina pe acelaşi contribuabil, pentru erori pe care le-a făcut sau din care a beneficiat sistemul bancar."

(paragraful de mai sus reprezintă un argument al unui om oarecare, din Europa de Vest; oare în România, dacă băncile ar fi fost protejate de către stat, am fi avut prilejul să auzim aceeași dezbatere?)