Este promovabilitatea scăzută la Bac un indicator al exigenţei de anul acesta, aşa cum susţine Ministerul Educaţiei (vezi aici declaraţia în format video, pe la minutul 35:51)???
Am îndoieli serioase că e aşa. În aceeaşi emisiune de ştiri, am argumentat că e doar o chestiune legată de demografie. Cum nu e nimic spectaculos în acest lucru, ceea ce am spus nu a mai apărut ca atare pe post.
Aşa că postez aici raţionamentul.
Tabelul de mai jos prezintă comparativ generaţiile născute în 1989, 1990 şi 1991. Dacă plecăm cu ipoteza de start că tineri din acele generaţii au mers la şcoală la 7 ani, ei sunt cei ce au susţinut examen de Bac în 2008, 2009, respectiv 2010. Ceea ce diferenţiază aceste generaţii masiv este faptul că începând cu 1990 a fost voie să avortezi, iar mijloacele de contracepţie au fost permise. Acest lucru face ca generaţia născută în 1991 să fie cam la 60% din cea născută în 1989. Să fi scăzut însă numărul de locuri la liceu corespunzător? Hai să privim tabelul…
| i | născuți în … | 1989 | 1990 | 1991 |
| ii | intră în clasa I în … | 1996 | 1997 | 1998 |
| iii | dau Bac în … | 2008 | 2009 | 2010 |
| iv | total în generaţia respectivă* | 342.877 | 341.931 | 274.203 |
| v | câţi se înscriu la BAC | 225.878 | 213.389 | 210.086 |
| vi | rata de înscriere la BAC din total generație (rând vi pe rând v) | 66% | 62% | 77% |
| vii | câţi promovează BACUL | 172.848 | 169.792 | 136.255 |
| viii | promovabilitate la BAC (vii/vi) | 77% | 80% | 65% |
| ix | câţi au promovat BAC în sesiunea vară din total generație (vii/v) | 50,4% | 49,7% | 49,7% |
*numărul celor ce erau în viață la recensământul din 2002
Nu, nu a scăzut și bine a făcut!
Din ce în ce mai mulţi tineri au mers la liceu, din ce în ce în ce mai mulţi au terminat liceul. Cam 50% din fiecare generaţie a promovat BAC-ul.
2010 nu face excepţie. Promovabilitatea (calculată ca număr candidaţi reuşiţi din total înscrişi) a scăzut zdravăn. E normal, explicam eu la TV: cei care au intrat la liceu în 1998 reprezintă în termeni relativi mai mult din generaţia lor, decât cei ce au intrat la liceu cu un an înainte. Era firesc ca și la ieşirea din liceu, performanţa lor să fie una mai scăzută: nu a mai intrat la liceu doar spuma spumelor, ci şi elevi mai puţin performanţi. Acest lucru este foarte bine: am dat şansa mai multor tineri să fie mai bine pregătiţi. (cam aşa s-a dezvoltat, spre exemplu, Coreea de Sud; la fel se întâmplă în performanta Finlandă…).
Acest lucru a afectat promovabilitatea aceea. Însă rata de absolvenţi de BAC în total generaţie a rămas neschimbată.
Ba chiar a crescut niţel dacă e să ne uităm și la a doua zecimală!
Ce e cu adevărat îngrijorător este că de mai multe generaţii DOAR 50% dintre tineri primesc diplomă de BAC. Aproape toţi aceştia merg apoi la facultate. Acest lucru (1) creşte sistematic inegalitatea și (2) nu contribuie la a oferi pieţei muncii forţă de muncă la o calificare tocmai ridicată. Evident, acest lucru afectează substanţial și calitatea vieţii lor, și pe cea a celorlalţi.
Mai mult, dacă ne uităm la faptul că generaţiile următoare sunt și mai reduse numeric (ce e drept, nu cu mult), poate ar fi bine să ne întrebăm cum facem să creştem rata aia de promovabilitate, și nu cum să ne lăudăm că a scăzut :((
[Evident că cifrele sunt uşor inexacte. Ar trebui controlat pentru a vedea ce se întâmplă dacă îi elimini pe cei care proveneau din promoţii anterioare (i.e. au terminat liceul în 2009, dar au susţinut BAC-ul în 2010), ce se întâmplă cu cei ce au susţinut examenul de bacalaureat în sesiunile de toamnă etc. Apoi, unii elevi au mers la şcoală de la 6 ani, alţii de la 7. Toate cele trei generaţii despre care discut în tabel sunt însă în fix aceeaşi situaţie din aceste puncte de vedere. Micile diferenţe dintre ele nu au cum să schimbe radical procentele, aşa cum nici contestaţiile elevilor la notele primite nu o vor face.]
7 comentarii:
Data viitoare sa incepi asa:
"Sa nu uitam ca vorbim de generatia Y*, cei nascuti in 91 adica anul urmator legalizarii avorturilor, generate care a fost cu 40% mai putin numeroasa decat cei nascuti in 90, aceasta selectie "legala" a facut ca cei nascuti atunci sa aiba mai multe resurse si de aici un grad scolarizare ..... bla bla "
* ca sa dai un nume generatiei te uiti pe burtierele Antenei si te gandesti ce epitet ar fi de impact pt generatia asta :)
PS: pentru timp de antena mai mare puteai sa introduci si o ipoteza de actualitate: scaderea banilor de medidatii; o intransigenta sporita a profesorilor etc
PS2: nu-mi dau cu parerea pe ce zic sociologii :) dar dincolo de demografie mi se pare important randamentul sistemului: ce iese din sistem / ce intra.
Fain. Dar mai greu de explicat la televizor, ca aia au a very short span of attention and interest :)
Data viitoare te iau consultant la coafat informaţia pe înţelesul generaţiie W :)
Adevărul e însă că în discuţia cu pricina nu am folosit deloc cifre, ci doar am spus doin vorbe că au intrat mai mulţi la liceu decât în alte generaţii, dat fiind că asta e o generaţuie maimică, şi prin urmare a scăzut nivelul, dar pe ansamblu ave, la fel de mulţi diplomaţi. Poate dacă dădeam cu cifre în ei eram mai convingător (vezi cei 15000 de specialişti, 25% scădere etc.)
Altfel, problema principală a sistemului este populaţia: performanţa este redusă pentru că părinţii nu sunt tocmai bine instruiţi, iar cadrelel didactice sunt pe o piaţă a muncii practic fără concurenţă.
De aici nevoia de a investi masiv în educaţie, nu atât bani, cît timp: mai mulţi tineri ţi adulţi să stea mai mult timp la şcoală, făcând ore/traininguri etc.
Cu timpul va creşte caliattea resutrsei umane, atât la cadrele didactice, cât şi la părinţi...
Meştere... nu aduna mere cu pere. Anul acesta metodologia de BAC a fost totalmente diferită şi muuuuult mai uşor examenul. De fapt, de la an la an examenul are un grad mai mic de dificultate, dar procentul "rămâne acelaşi" (după cum afirmi). Deci unde e greşeala? Oare dacă s-ar păstra metodologia din 1994, când am dat eu Bac-ul, cum ar fi? Tot 50% promovabilitate? Mă îndoiesc!
Că a fost sau nu mai uşor rămâne o chestiune de verificat şi, oricum, irelevantă atunci când facem comparaţii întinse pe 16 ani: tipul de deprinderi testate s-a schimbat, cele două grile măsoară amănunte diferite. Doar scopul măsurării performanţei certificate a rămas acelaşi, ceea ce ar face legitime comparaţiile între numărul de diplomaţi la BAC din 1994 şi 2010...
Altfel, aşa cum se întâmplă peste tot în lume, cu excepţia unor periade excepţionale (de genul "dispare subit jumîtate din populaţie" sau "trei secole de recesiune"), generaţiie mai tinere sunt mai bine mobilate intelectual decât cele mai vechi. E adevărat că la noi creşterea e mai redusă decât prin alte părţi...
Cum definesti promovabilitatea?
Mai sus e definită ăîn două feluri:
(viii) reuşiţi/înscrişi
(ix) reuşiţi la Bac/generaţie
Dezbaterea publică a luat în considerare doar primul aspect. Nu e incorect. E firesc să te uiţi câţi dintre cei înscrişi trec proba.
E însă incomplet. Problema apare atunci când compari performanţa generaţiilor succesive, ambii indicatori fiind săraci în informaţie, dar împreună aducând un plus de cunoaştere important.
Ambii, priviţi în ansamblu spun că:
* probabil rezultatele de anul acesta nu au nicio legătură cu schimbări în modul de examinare sau în exigenţa de a pedepsi pe cei care copiază
* generaţia născută în 1991 a performat similar la Bac cu cea născută în 1990 şi cu cea născută în 1989 (adică a avut un randament identic, în sensul folosit de Cristi Pârvan în primul comentariu)
* chiar dacă a avut de a face cu mai puţini elevi, sistemul educaţional românesc nu reuşit să crească rata de promovabilitate la nivelul unei generaţii (acesta este evident o notă foarte proastă pentru sistem)
* în schimb a reuşit să crească ponderea celor care au trecut prin liceu (ceea ce e o notă bună)
Trimiteți un comentariu