Un grup de cercetători în științele sociale de la noi a inițiat un memoriu adresat președintelui ANCS. Solicitarea, pe scurt, este de a deschide o linie de finanțare pentru infrastructura de cercetare în științele sociale, pe care o estimăm la un cost anual aproape modic: 120.000 de Euro.

Mă număr printre inițiatori.

Acum declanșăm etapa a doua a acțiunii noastre.

Deschidem prin urmare lista de susținere către universități, centre de cercetare, departamente, institute de cercetare, colegii de oriunde, fie că acest "oriunde" înseamnă România sau alte părți ale lumii.

Vom proceda astfel:
- Memoriul este cel de mai jos. (inserez și o versiune .pdf pentru cei ce vor să îl distribuie mai departe)
- Pentru a-l semna instituțional este suficient să printați memoriul, semnați și scanați, apoi să îl trimiteți la una dintre cele două adrese de contact: Mircea Comșa (mcomsa@socasis.ubbcluj.ro) și/sau Bogdan Voicu (bogdan@iccv.ro).
- Pentru a-l semna ca social scientist, indiferent de afiliere, vă rugăm a ne trimite un mesaj în acest sens la una dintre adresele menționate, precizând și afilierea (și eventualul grad academic)
- Noi vom centraliza, păstrăm scan-urile și publicăm lista de noi semnături la câteva zile distanță.
- La final retrimitem memoriul către ANCS




Domnului Mihai Dima,

Președinte ANCS



Domnule președinte,


Vă scriem mesajul de față pentru a vă informa cu privire la modul în care vedem starea cercetării românești din științele sociale. Mai exact este vorba despre una din părțile esențiale ale infrastructurii de cercetare și anume accesul la cercetările comparative majore.


Argumentul nostru, pe scurt, este că în clipa de față suntem în pericolul de pierde complet contactul cu fluxurile academice internaționale, în condițiile în care exemple de bune practici din alte țări oferă soluții simple și relativ necostisitoare.


Argumentul nostru, pe lung, arată astfel:


Țările cu un nivel ridicat de dezvoltare au o lungă tradiție de a se integra în cercetări comparative internaționale precum European Social Survey, European Values Survey, World Values Survey, European Election Studies, International Survey Programme, Comparative Study of Electoral Systems și multe altele. Datele produse în cadrul acestor cercetări fac posibile multiple comparații (în timp și între țări) la nivelul unei multitudini de fenomene sociale, economice și politice. Participarea la astfel de proiecte constituie o condiție sine qua non a cercetării schimbării sociale, contribuie major la formarea unor echipe de cercetare internaționale, la transferul de cunoaștere, la creșterea numărului de publicații în reviste de top și, nu în ultimul rând, la promovarea imaginii țărilor respective. Cel puțin acest ultim impact merită detaliat: prezența țării în astfel de cercetări face ca ea să fie unul dintre obiectele de cercetare ale tuturor celor ce studiază baza de date respectivă. Bazele de date internaționale sunt cele care generează cele mai multe articole publicate în reviste de flux prim și care atrag cele mai multe citări. Aceasta face ca, automat, țările incluse în bazele de date în cauză să apară constant în față ochilor studenților, doctoranzilor și cercetătorilor, precum și a publicului larg cu ocazia exercițiilor de popularizare. Rezultatul este o promovare subtilă a imaginii țării în cauză. Un alt efect pervers al absenţei României din cercetările comparative este acela că descurajează studierea României de către cercetătorii străini, concomitent cu orientarea cercetătorilor români spre studiul altor ţări (sau, în cel mai „fericit” caz, îi limitează la studierea acelor fenomene din România care nu necesită date de acest gen).


Trebuie notat și faptul că bazele de date rezultate sunt utilizate nu doar în științele sociale, ci și în cele comportamentale (psihologie, educație) și în economie.


România nu se numără însă printre țările care să fie integrată în astfel de fluxuri. Mai exact, în prezent, România este prezentă doar în două dintre cercetările comparative majore. Mai mult, nici relativ la aceste cercetări nu sunt asigurate resursele necesare pentru o continuă participare. Merită menționat faptul că o serie de țări comparabile cu România din punct de vedere al resurselor stau mai bine din acest punct de vedere. Ca să luăm doar exemplul European Social Survey, din opt valuri, România a participat la două, Slovenia la opt, Ungaria şi Estonia la şapte, Lituania la cinci, Bulgaria şi Cipru la patru. Chiar şi Albania şi Kosovo au participat la ediția din 2012, adică mai recent decât a făcut-o România.



Cercetările comparative majore sunt:

  • ·        European Values Study/World Values Survey (EVS/WVS): se desfășoară o dată la 4-5 ani. România este prezentă începând cu 1990, cu o singură întrerupere (1995). Ultima prezență: 2012, un grant UEFISCDI/ANCS asigurând finanțarea. Următorul val: 2017, participarea este incertă din lipsă de resurse. Cost estimat: 46.000 Euro.
  • ·        European Social Survey (ESS): se desfășoară la doi ani, în majoritatea țărilor europene. România nu este parte a procesului. Costurile sunt însă foarte mari. La costul cercetării în sine (similar celei de mai sus) se adaugă o taxă de 50.000 Euro către comitetul de coordonare la nivel european.
  • ·        Comparative Study of Electoral Systems (CSES): se derulează la fiecare rând de alegeri. România este parte a studiului începând cu 1999, participarea având însă loc cu pauze din lipsa finanțării. Pentru 2016 sunt asigurate o parte din costuri printr-un grant ANCS/UEFISCDI din 2011 (!). Costuri estimate: 30.000 EURO.
  • ·        International Social Survey Program (ISSP): la fiecare 2 ani, în 45 de țări. Cercetarea are un nucleu tematic comun fiecărui val al cercetării și mai multe module, care se rotesc la fiecare 3-4 valuri. România nu este parte a studiului, deși o echipă românească are un acord de asociere. Costuri estimate pentru cercetarea din 2016: 30.000 EURO.

Sunt alte câteva studii care anunță o participare internațională importantă, și în care România a căutat să participe, dar s-a izbit mereu de problema finanțării. International Civic and Citizenship Study (ICCS) este unul dintre exemple (costuri: aproximativ 65.000 Euro).


Cercetările în care suntem implicați sunt realizate prin efortul unor echipe de cercetare ce alocă fonduri din granturi ANCS/UEFISCDI și furnizează astfel întregii comunități academice (bazele de date devin publice) o minimă infrastructură de cercetare. O astfel de finanțare nu este sustenabilă: depinde de bunăvoința directorilor de proiect care se centrează pe a produce un bun util tuturor, dar pierd imediat prin faptul că rămân fără resurse pentru a dezvolta proiecte proprii. În plus, dat fiind faptul că finanțarea unor astfel de cercetări ocupă o parte importantă a bugetului granturilor, se ajunge ca salariile în granturile care susțin astfel de cercetări să fie mult mai mici decât în altele. Mai mult, participarea la astfel de cercetări presupune o planificare clară a cheltuielilor urmată de o implementare fără abateri majore, condiții care nu pot fi respectate în condițiile de finanțare din ultimii ani (reducerea bugetelor, modificarea devizelor, etc.).


Exemplele de rezolvare a problemei în alte țări europene oferă câteva soluții relativ simple, puțin costisitoare și cu un potențial impact pozitiv major:

  • ·        un model este cel al granturilor de infrastructură. Echipele interesate în a furniza astfel de date aplică pentru finanțare, separat de finanțarea pentru alte proiecte de cercetare.
  • ·        alt model este cel al consorțiilor universitare sau al universităților care finanțează astfel de proiecte din fonduri proprii. România nu are însă încă universități care să investească în cercetare.
  • ·        un alt model este cel în care autoritatea centrală din domeniul cercetării alocă fonduri universităților sau institutelor de cercetare care gestionează proiecte de tipul amintit mai sus, cu obligativitatea ca infrastructura creată să fie imediat disponibilă pentru întreaga comunitate academică.
  • ·        alt model este ca autoritatea centrală să gestioneze astfel de proiecte în mod dual: unele granturi țintesc modelele de mai sus, la care se adaugă un fond anual pentru cercetare socială, gestionat de membri a căror competență academică este dovedită. Din acest fond se organizează un număr de cercetări pe an (poate fi și una singură), omnibuz, iar echipele interesate aplică pentru a insera module în cercetare. Modulele acceptate sunt atașate corpului comun, care poate fi, spre exemplu, cel al ISSP sau CSES.
  • ·        Să notăm și faptul că numeroase țări europene și nu numai (UK, Germania, Elveția, Rusia, SUA, ca să dăm doar câteva exemple) derulează prin finanțări similare ultimului model menționat un val de anchete anuale, numit generic „Household Panel”, accesibil întregii comunități academice (inclusiv internaționale). Fără a fi explicit comparative, acest tip de anchete a devenit foarte popular ca sursă de comparație în ultimii ani. Cercetarea este mult mai cuprinzătoare decât ceea ce colectează INS anual în România (și care nu rezultă în date disponibile public pentru cercetare).



Principalele efecte pozitive al unei alocări de resurse de aproximativ 120.000 de Euro pe an ar fi cel puțin următoarele:

  • -        Ar crește semnificativ numărul cercetătorilor români implicați în echipe internaționale de cercetare;
  • -        Ar crește semnificativ numărul de publicații în reviste internaționale de top a cercetătorilor români;
  • -        Ar crește vizibilitatea internaționala a universităților și institutelor de cercetare din România, și, ca urmare, numărul de studenți străini alături de pozițiile universităților românești în clasamentele internaționale;
  • -        Ar crește resursele necesare pentru adoptarea unor politici bazate pe date;
  • -        Ar crește competitivitatea și calitatea cercetării sociale în România;
  • -        România ar putea beneficia de promovare ieftină la o populație mondială mai educată și mai avută decât media;
  • -        România ar avea totodată o șansă de a se cunoaște și se compara cu alte societăți, precondiție importantă a unei dezvoltări societale mai rapide.



Acesta este un mesaj pe care am dorit să vi-l transmitem, considerând că este în puterea dvs. să schimbați lucrurile în mai bine.


În cazul în care considerați necesar ne manifestăm întreaga disponibilitate pentru o discuție care să aprofundeze descrierea problemelor semnalate și a soluțiilor propuse. Desigur, suntem la dispoziția dvs. pentru a explica mai în amănunt aceste lucruri.



Prof. dr. Gabriel Bădescu, UBB

Prof.dr. Daniel David, UBB

Prof. dr. Adrian Hatos, Universitatea Oradea
Prof. dr. Traian Rotariu, UBB

Prof. dr. Horațiu Rusu, ULBS

Prof.dr. Dumitru Sandu, UB

Prof./CS1. dr. Bogdan Voicu, Academia Română/ICCV & ULBS

Conf. dr. Mircea-Ioan Comșa, UBB

Conf.dr. Andrei Gheorghiță, ULBS

Conf.dr. Cristina Stănuș, ULBS

Conf.dr. Monica Șerban, Academia Română/ICCV

Conf. dr. Paula Tufiș, UB

Conf.dr. Marian Vasile, UB & Academia Română/ICCV

Cerc. III dr. Florin Feșnic, UBB

Lector.dr. Claudiu Tufiș, UB

0 comentarii: