Dragnea: mic tratat de incompetență și lașitate

Incompetență

Ca președinte de partid, Liviu Dragnea are o performanță … bizară.

În 2015, la puține luni după ce preia frâiele partidului, este complice la căderea Guvernului Ponta, al PSD. Inabilitatea de a-și păstra partidul la putere este aparent compensată de victoria în alegerile desfășurate 13 luni mai târziu. Este însă vorba de o rundă de alegeri în
care PSD nu a avut contracandidat: PNL practic nu a existat; USR a fost complet nepregătit; PMP și ALDE sunt prea mici ca să spere la ceva important. PSD a avut însă meritul remarcabil de a avea un program.
Nerealizabil ce e drept. În 2017, în mai puțin de o lună de guvernare, Dragnea a pus partidul în cea mai ridicolă situație din istoria sa:

• (1) un guvern marionetă, împănat cu purtătorii săi de sacoșă și cu un prim-ministru ce se bucură în postura de locotenent docil al șefului de la partid;

•  (2) contestare internă din partea unui vicepreședinte;

•  (3) sute de mii de oameni în stradă, protestând împotriva domniei sale personal, seară de seară, în frig;

•  (4) avertismente primite de la mai toate cancelariile care contează;

•  (5) acuzarea sistematică a populației într-un mod sfidător.

Să recapitulăm:
- pierderea puterii în 2015, posibil din dorința de a elimina influența lui Ponta;
- alegeri câștigate în 2016;
- atingerea gravă a prestigiului partidului în 2017.

Nu sunt deloc semne de competență. Ba chiar dimpotrivă.

Incompetență

Este un obicei îndelung exersat al semidocților, ca indiferent despre ce se vorbește să caute să schimbe subiectul, acuzând pe cineva. Liviu Dragnea a acuzat pe rând miniștri ce nu au efectuat ce aveau de efectuat, populația României că ar fi o populație de proști (sau „manipulați și dezinformați”, așa cum îi place bădăranului din Teleorman să se exprime), interese străine, pe oricine. La orice întrebare, mi-a lăsat impresia că s-a dat pe după cireș, pretextând că nu este așa cum se spune.

Lașitate

Spre exemplu a spus că nu există ordonanțele. Două zile mai târziu s-a dovedit că ordonanțele ar fi.

Dragnea a afirmat că nu ar organiza o contra-manifestație. L-a contrazis primarul Bucureștiului cu postarea din care dau screen shot-ul. Dacă Firea ar fi avut de comunicat personal faptul că nu organizează ceva, ar fi postat singură, nu ar fi distribuit postarea șefului la 10 minute după acesta.

Dar Dragnea nu pare a face nimic pentru care să își asume responsabilitatea. Dimpotrivă, îi pune mereu pe alții să arunce paie pe foc sau să scoată castanele.

Nu el a dat ordonanța incriminată, nu el a abrogat-o, nu el a organizat vreo manifestație. El doar i-a arătat cu degetul pe alții. Așa fac lașii. Nu au curajul să scoată capul la greu. În schimb, de câte ori se simt stăpâni pe situație, abundă în a explica cum toată lumea le execută ordinele. Exact cum o face Dragnea vorbind despre miniștri sau despre parlamentarii PSD. Nici măcar Ceaușescu nu era atât de arogant.

PSD

Oare cum o fi să ai ca șef pe unul ce pare a fi laș, incompetent, arogant, autoritar, lipsit de scrupule și mânat de interese exclusiv personale?

Altă întrebare?

Bilanț provizoriu: Stalemate?

În așteptarea ședinței de Guvern … hai să vedem unde ne aflăm (fără pretenții de completitudine).

Victoria PSD

PSD a venit la putere împreună cu ALDE, având o majoritate confortabilă, o economie în creștere susținută și avantajul unui program de guvernare clar, chiar dacă nerealist din punct de vedere economic.

Așa cum am argumentat ieri, avea în fața sa 4 ani în care putea face liniștit cam orice își dorea, cu condiția respectării legii. A început însă precum un mic borfaș, fără stil, lipsit de orice eleganță, cu o sfidare bădărănească. Au crescut salariile, au dispărut unele taxe, iar programul prevede – spre exemplu – renunțarea completă la impozitul pe dividende de la 1 ianuarie 2017. Adică nu erau uitate nici companiile mari…

Apoi, tam-nesam, a apărut pachetul legislativ ce a părut direcționat direct spre exonerarea șefului partidului de orice vină. Sfidarea a fost completă prin adoptarea pachetului pe furiș, prin ignorarea Parlamentului, prin minciunile lui Liviu Dragnea, cel ce afirma cu două zile mai înainte că pachetul nu există, prin crâncena prostie (îmi asum epitetul) afișată de pretinsul ministru al justiției, prin acest prim-ministru ce pare a dori să fie mai lacheu decât Văcăroiu sau Boc.

sursa: bbc.com

Pașii greșiți s-au succedat într-un ritm amețitor. Spuneam cu ceva zile în urmă unor prieteni că, în comunism, când regimul voia să capete un pic de legitimitate, arunca vina pe un șefuleț minor pe care îl lapida într-un fel sau altul. China și Rusia încă mai practică această metodă. Sâmbătă, premierul Grindeanu l-a desemnat pe Iordache drept țap ispășitor. Sfidarea este evidentă: Iordache nu a arătat nicio clipă a fi capabil să gândească ceva cu capul său.

Pe de altă parte, punctul culminant al protestelor urma a fi duminică. A le înăbuși sâmbătă, la o oră când acestea erau în curs, ar fi putut fi o lovitură de forță și o salvare a feței PSD.

Auto-înfrângerea PSD

Numai că, dacă acesta a fost calculul, el s-a dovedit eronat.

Dintru bun început a fost clar că PSD poate impune acele pe cale parlamentare. Președintele le putea amâna și doar CCR le putea opri. Protestele au fost în bună măsură îndreptate împotriva atitudinii sfidătoare a unei puteri ce, prin modul de manifestare și exprimare, s-a dovedit semidoctă și anti-modernă. O putere atât de sfidătoare, că a dus la disidența internă rapidă a unui ministru, unui europarlamentar, unui vicepreședinte, a doi foști miniștri și a câțiva primari și lideri de filială județeană sau locală, ca să menționez doar exemplele cele mai vizibile. Ba chiar a părut a exista o disidență la vârf, inițiată de ministrul muncii, ce a lăsat senzația toată săptămâna că ar juca la două capete. Dragnea însăși a penalizat-o verbal. Sau poate a fost doar o joacă de tipul „bad cop, good cop”?

Sâmbătă s-a promis o ședință, nimic altceva. Adică s-a amânat verdictul. S-a mizat pe dispersarea manifestației? Poate că da. Reacția a fost o creștere continuă a numărului protestatarilor. Cineva le furase sfidător jucăria.

Nu se oferise retragerea legilor incriminate, iar capul oferit mulțimii era în mod clar cel care nu conta. Mai mult, dacă OUG-ul incriminat fusese adoptat noaptea târziu, iar noua ședință de guvern era convocată oricum duminica, de ce oare nu se făcuse ședință atunci, sâmbătă seară?

Sfidarea transforma PSD în ceea ce fusese toată săptămână: un pungaș oarecare ce îi ia de proști pe ceilalți. Mesajul era purtat de un prim-ministru nu foarte coerent și aparent lipsit de emoții. Iar România este sensibilă la astfel de gesturi, după ce un anume Ceaușescu a oferit 100 de lei în plus la pensie, iar un nesimțit numit Iliescu a mulțumit plantatorilor de panseluțe.

Pe de altă parte, PSD a săvârșit de fapt un pas greșit mai amplu: a dat înapoi atunci când practic câștigase. Era a cincea noapte consecutivă de proteste. Oamenii sunt obosiți, sleiți chiar. Începe vacanța școlare, mulți deja au cumpărat sejururi la schi sau aiurea. Și vine o săptămână cu vreme rea. Protestele s-ar fi domolit natural.

În plus, PSD pierduse la capitolul „intervenții de forță”, pe care îl deschisese în mod eronat amenințând cu petiții ale susținătorilor săi (care în mod natural au atras de trei ori mai puține semnături decât petiția concurentă) sau cu contra-manifestații. Contra-manifestațiile ar fi avut valoare dacă se declanșau spontan, și dacă apăreau de la început. Altfel, la nivel de imagine ar fi constituit în mod clar un fals, similar chemării minerilor și ar fi lovit dur în susținerea pe care PSD o atrage de la electoratul său. (culmea, chiar în această clipă, PSD a organizat o manifestație, lângă Palatul Cotroceni. Momentan participă 35 de oameni. Poate vor mai veni și alții.)

În fine, cum PSD nu are practic o opoziție, nu avea de ce să se teamă.

Toate acestea indică într-un singur sens: PSD s-a speriat. Filialele au început să se opună lui Dragnea, chiar dacă mai sfielnic pentru moment. Dragnea s-a speriat. A uitat că încă are un electorat care crede că „unu’ Soros, vine să ne ia banii pe care PSD ni i-a dat în plus la pensie”.

Stalemate

Sursa: politika.rs

Bulgarii, polonezii, ungurii, sârbii se uită cu speranță la puterea societății românești de a-și trimite corupții la pușcărie. E unul din rarele avantaje ale României la nivel de imagine.

Societatea românească pare a-și fi conservat pentru moment acest avantaj. A făcut-o, reacționând matur și responsabil la provocarea sfidătoare a unui guvern iresponsabil.

Pe de altă parte, sacrificând pe Iordache și trimițând totul către parlament, PSD nu pare a avea nimic de pierdut. Exceptând poate câteva procente la vot (deși aici nu avem sondaje publice credibile) și (o altă) încetinire a creșterii economice.

Sfidarea continuă rămâne însă și doare, lasă răni profunde. Este cea care l-a readus în jocul electoral pe Klaus Iohannis.

Dragnea a optat în clipa de față pe o carte pierzătoare, aceeași pe care pariase și Adrian Năstase în urmă cu 16-17 ani. Ceea ce înseamnă că urmează o agonie lungă, în care Dragnea va pierde constant la nivel de imagine. De văzut când va fi eliminat de către PSD, așa cum s-a petrecut cu absolut toți liderii acestui partid. Sau dacă protestele vor continua și vor împinge PSD spre noi acte luate sub imperiul fricii.

Victoria României

România a dat dovadă de maturitate democratică. A ignorat mârâielile stângiștilor ce se pretind intelectuali, a naționaliștilor agresivi și a reacționat calm, cu zeci pe pancarte și sloganuri, cu caricaturi și jocuri de cuvinte delicioase, cu o eleganță ce a crescut coeziunea socială cel puțin în rândul celor ce nu susțin PSD și a conservat imaginea sa internațională, afectată de incompetența evidentă a guvernului.

Dar, pentru moment, nu a rezolvat problema corupției. Dimpotrivă, aceasta se va pune cu acuitate în lunile ce urmează. Absența unei opoziții politice decente se va vedea din nou și din nou.

Dincolo de abuz și corupție: în inima acestora

Frauda intelectuală este una dintre acuzele esențiale cu care se confruntă clasa politică. Iordache, cel de la justiție este unul dintre exemplarele evidente. În aceeași ședință de guvern în care s-a adoptat OUG incriminată, s-a decis și desființarea sau remodelarea a două dintre agențiile ce puteau releva mediocritatea și furtul intelectual (incluzând plagiatele). Este un altfel de sfidare: PSD arată că nu se limitează la a-și proteja legal interesele, ci pur și simplu desființează orice instituție ce poate impune un minim de legalitate. Mai mult decât atât, o face fără vreo dezbatere publică, așa cum a făcut-o însă adesea și mult lăudatul guvern tehnocrat...

Romanian mass protests: how we got here

In December 2016, during legislative elections, the Social-Democrats (PSD) won almost 50% of the seats in the Parliament. Liberals (ALDE) are the junior partner to form the Government (6% of the seats).

There is virtually no opposition. The conservatives from PNL (20%) are in deep crisis. The populists from USR (9%) have no clear ideology, except for publicly opposing corruption, while the conservative PMP of former president Băsescu (6%) also lacks a clear vision. The Hungarian ethnic party (6%) supports the governing coalition.

Romania is ruled by two executive institutions: The President and the Government. The current president is the conservative Iohannis. His role is mainly in the foreign affairs and to keep balance between the powers.

The Social-Democrats faced a problem: they had no candidate for Prime-Minister. Their leader, Liviu Dragnea, cannot be minister, since he was sentenced for electoral fraud. (however, the sentence let him free). He is also trialed for abuse. Călin Popescu Tăriceanu, the leader of the liberals, is also currently trialed. Dragnea becomes the speaker of the Lower Chamber, while Tăriceanu is the speaker of the Senate.

From now on, o long series of wrong steps is starting to occur with a surprising pace.

Wrong step #1.

sursa: psnews.ro

Dragnea wants the power for himself. This seems the message that PSD transmits just before Christmas, when they designate a collaborator of Dragnea for prime-minister. The surprising proposal is Sevil Shhaideh, a lady of Tatar-Turkish origin. The proposal is rejected by the President, after media reports about the Shhaideh's husband – a Syrian supporting Bashar al-Assad, with a brother who has interdiction to enter EU…

Dragnea’s position is shattered. He steps back and propose another secondary party figure for prime minster. Sorin Grindeanu is accepted by the President, and gets the vote into the Parliament in early January. Hilariously, Shhaideh is designated as vice-prime-minister.

Wrong step #2.

However,  the new Prime Minister looks always like a puppet in the hand of Liviu Dragnea.

It snows heavily. The Government starts by cutting taxes and increasing salaries for public employees. Immediately after, the rumors point out to the Government preparing an amnesty for those suspected of using their positions for personal benefit or sentenced for corruption.

Wrong step #3.

On 16th of January, Liviu Dragnea denies all rumors. Two days later, the Government meets and intends to promote the law as an emergency ordinance. Although the law was not officially on the agenda, the President finds somehow, and comes uninvited to the Government. The law allows him to lead Government’s meeting if public security is on stake. However, it was not the case…

The proposed laws cannot be adopted with the President being there, therefore they are made public for the first time and they are announced as being subject to public debate. 

In the meanwhile, on 21st of January Dragnea and Grindeanu attend the ceremonies of Donald Trump being sworn. 

In the subsequent two Sundays mass protests are held in Bucharest and the main cities. On 22th of January, president Iohannis is among the protesters, in Bucharest. 

Wrong step #4.

23rd January, Monday. Returned from the US, Dragnea looks nervous. He accuses some unnamed ministers that they did not understand the governing program in projecting the budget for 2017 (yes, Romania adopted the budget one month after the year started!). As usual, the Prime-Minister has nothing to say.

On 29th of January, about 50.000 protesters marched through Bucharest. Some other tens of thousands were on the streets of the main cities, as well as in Bruxelles, London, Paris, Rome.

200 interpellations are addressed to the law. They are apparently discussed on 30th of January.

Wrong step #5.

31st of January. In the morning, the trial in which Dragnea is accused of power abuse receives a postponement until 14th of February. Very late in the night, the Government has a meeting. They adopt the budget. By midnight, public learns from the Minster of Justice that Government favourably voted and they have already reinforced the law that weakens anti-corruption mechanisms. The law also looks like it exonerates many politicians from their any guilt. It is almost tomorrow when a couple of thousands of protesters are in front of the Government.

People wake up in the morning in a different country. They learn that the PSD leader and other corrupted politicians are likely to be absolved of any charges. 

It is Tuesday, and tens of thousands will be on streets during night. The protest will continue every night. Wednesday, Thursday, Friday, ... preparing for Saturday … 

Warnings come from 6 embassies in Bucharest (Germany, France, Canada, Netherlands, Belgium, the US), from berlin and Bruxelles. International left-wing media joins the right wing in criticizing the decisions of Romanian Government.

Starting Thursday, several top-level PSD members resign or publicly oppose the party. They include a minister, an euro-parliamentarian, two former members of the government, several heads of county organizations, a vicepresident of the party.

Wrong step #6.

Dragnea accuses everyone of manipulation and disinformation.

Wrong step #0.

Flashback. It was cold in December 1989 when Ceaușescu accused everyone of disinformation, of being manipulated by foreign intelligence services, offered a raise in pensions, organized a counter-manifestation…

Wrong step #7.

PSD starts an online petition for supporting Government. They simply forget that Internet literacy does not help their supporters: the opposing petition reached three times more signatures. PSD also threatens with a counter-manifestation.

There are too many similarities. There are obvious signs that the party is about to implode.

Reasoning

Surprisingly, there is no survey to publicly document the evolution of voting intentions. It is unlikely that PSD lost a lot, but its leaders seem scared. They are probably far from being rational anymore. Few have slept in Romania in the past 4 nights more than a few hours. And this shows.


The whole story looks like a long series of self-destructive steps. They were made by a party who otherwise had a comfortable four-years ruling ahead, and had no reason for hurrying up in any direction. One may suspect either they were actually unprepared to rule, either they simply executed the orders of a single men, unsure, with low intellectual abilities, and a dubious past.

Almost there?

On Saturday, Dragnea considers the possibility to revoke the laws. Several important figures in his party get public to admit the error of supporting the laws. The pace of the events reminds me of December 1989.

PSD under self-siege

Nevertheless, there is a huge stress within PSD. Public accusations have to be faced. European criticism is obvious. Loyal media started to switch arms. On the other hand, there are the privileges to be defeated. For many of the party important figures, there is also the fear of being inquired for corruption. In other words, the comfortable 50% seats in the Parliament did not paid off, but actually turned into a nightmare. With people leaving the party or (timidly) questioning Dragnea's leadership, they feel the pressure to act quickly.

At this stage, only one happy-ending seems possible for PSD: to get rid of Dragnea. Such a long series of steps on the wrong foot entitles the decision.

14 months ago they lost power after mass protests which accused, as today, heavy corruption. Their leaders will definitively have difficulties to explain members and even families how they got in the current situation. They need an scapegoat. Which they actually have. Would they take the risk?

Manipulare și dezinformare: cine ne vinde iluzii

Flashback 1

Pe vremea lui Ceaușescu era o emisiune TV: „Din lumea capitalului”. De acolo aflam despre droguri, homeless, SIDA, și despre cum astfel de fenomene se regăseau în societățile vestice. Niciodată nu aflam despre vreun lucru bun din țările vestice. Informație completă, carevasăzică.

Dragnea și manipulatorii

Domnul Dragnea a etichetat orice opinie care nu se încadrează în dorințele sale drept „manipulare și dezinformare”. Invocă domnul Dragnea argumentul că domnia sa a fost membru în comisia de supraveghere SRI și se pricepe la tehnici de manipulare.

Sursa: mediafax

Legitate și legitimitate

Dacă luăm de bune acuzele domnului Dragnea, sunt două lucruri de urmărit aici: legitimitatea legilor și calitatea informărilor. Hai să ne uităm pe rând la lucruri.

(0) Evident, grațierea unor fapte este o practică des întâlnită. La fel modificarea codurilor penale. Aglomerarea penitenciarelor este o realitate. La fel și faptul că locuințele din România sunt în medie de două ori mai mici decât media europeană, iar supra-aglomerarea din apartamente și case depășește cu mult standardele contemporane (dar asta nu ne împiedică să folosim aceleași apartamente, fiindcă nu avem altele. La fel se pune problema și în cazul școlilor, spre exemplu).

(1) Voi începe prin a nota faptul că normele de drept sunt formalizări ale normelor sociale. De aceea legislația se generează prin dezbatere parlamentară, nu prin OUG. Dezbaterea parlamentară este în mod normal precedată de dezbatere publică, pentru a ne lămuri asupra normei sociale pe care o formalizăm și a acceptabilității acesteia din punct de vedere legal.

(2) În cazul de față, nici măcar dezbaterea publică nu a existat, guvernul găsind de cuviință a adopta o OUG și o propunere de lege la mai puțin de 24 de ore după ce a primit 200 de comentarii pe acele acte. Omenește vorbind, nu a fost vreme de dezbatere, de a te gândi la ceea ce a propus Ministerul Justiției și la ce i s-a răspuns. Tot procesul mimat de consultare (practicat extrem de des, în același mod,  și de guvernul anterior, să nu ignorăm acest fapt) de-legitimează ordonanțele.

(3) nu era vorba de vreo urgență. Legile cu pricina sunt în atenția Parlamentului (controlat acum de PSD) de cel puțin un an. Ne-a spus-o domnul Grindeanu, în conferința de presă comună cu Dragnea, pe 2 februarie. Abuzul de ordonanțe de urgență a caracterizat guvernele României indiferent de orientare politică. A pune stop acestor acte necugetate este din punctul meu de vedere un imperativ. Opinez și că folosirea abuzivă a ordonanțelor de urgență (repet: indiferent de guvern) constituie o agresiune la adresa democrației și a modului în care Constituția separă rolul executivului și al legislativului.

(4) mai mult, paradoxal, în urmă cu 10 luni, chiar Liviu Dragnea afirma despre Codul Penal că nu este firesc să fie modificat prin ordonanțe de urgență. Același Liviu Dragnea, cu două zile înainte ca propunerea de ordonanțe de urgență să fi apărut, afirma că nu există astfel de propuneri.

(5) Liviu Dragnea este beneficiar direct al legilor cu pricina. Aceasta creează suspiciunea că sunt legi cu dedicație. Poate Dragnea nu este vinovat, și contestațiile domniei sale la decizia de a fi condamnat vor fi încununate de succes. Dar să nu uităm că gestul vine după ce a căutat exonerarea prin aceste legi. Normal era să îți rezolve mai întâi problema personală. În plus, din câte a expus chiar domnia sa, apărarea domnului Dragnea este bazată exclusiv pe chestiuni de procedură, nu de fond. Dezincriminarea ar fi de fapt dovada lipsei de profesionalism a justiției, dar, moral, decizia definitivă nu și-ar pierde din greutate.

(6) o bună parte a celor ce protestează nu contestă necesitatea unor legi în sensul ordonanței de urgență incriminată. Pur și simplu contestă procedura, modul de a le impune pe ascuns. O sumedenie de universitari favorabili guvernului a adus argumente în privința calității legilor incriminate. Fără îndoială, multe dintre ele sunt valide. Dar nu la aceasta se referă esență protestului.

Pe scurt, ceea ce se ignoră în general în discursurile domnilor Dragnea, Grindeanu și ale apărătorilor acestora este caracterul cumulativ al faptelor de mai sus, precum și contextul în care o măsură aparent legală a fost implementată. Legalitatea este contextuală, fiind dictată de respectarea normelor juridice deja existente și a legitimității regulilor ce se doresc formalizate. În cazul de față ambele elemente sunt cel puțin discutabile. De aici refuzul public al deciziei luate prin a bătea cu pumnul în masă, așa cum a făcut-o simbolic trioul Grindeanu-Iordache-Dragnea.

Emisiunea pe care am amintit-o mai sus făcea asemenea domnului Dragnea: prezenta o singură fațetă a problemei, ignorând restul.

Alți manipulați, la fel ca mine

• EuropaFM difuzează melodia celor de la Voltaj. Melodia este una de protest la gestul Guvernului.
• Taxi lansează și ei „Am alergie”. Sensul este același.
• Marilena Mihăilescu („Legenda lui Liviu Dragnea”) își continuă activitatea de dezinformare cu chitara în Timișoara, intonând imnul național.
• Procter and Gamble, Zdrovit şi Glaxo retrag reclamele pe Antene și RTV.
• Presa de pe întreaga planetă descrie în termeni destul de duri „antidemocrația originală” (Deutsche Welle), „slăbirea luptei împotriva corupției” (France 24), „salvarea corupției” (La Republica), „amendarea controversată a legilor anticorupție” (Der Spiegel), „dezincriminarea unor diverse delicte de corupție” (El País).
• Jerry's Pizza oferă slice-uri gratuite celor care știu parola („Altă întrebare”). (evident, marketing, dar indică pulsul zilei)
• Două hosteluri din București (Little Bucharest și Pura Vida Sky Bar & Hostel) oferă cazare gratuită celor ce vor să vină la protest. (idem)
• O grădiniță din aproprierea Pieței Victoriei (Tom Sawyer) oferă supraveghere gratuită pentru copii celor ce merg la proteste nocturne.
• 
  
• Câțiva membri PSD nu mai rezistă și cer retragerea ordonanțelor. Între ei, un ministru, un eurodeputat, un vicepreședinte al partidului și primar al Iașiului, un fost ministru, un fost secretar de stat. În interiorul unui grup ce părea apropriat de Dragnea, fostul primar de Craiova, acum ministru al muncii oferă declarații ce enervează liderul partidului. Or fi din ignoranță sau din calcul?
• 
  
• UDMR, partid ce susținea tacit guvernul, cere retragerea ordonanței.
•  
• Câțiva bulgari pregătesc un miting de susținere al protestatarilor în capitala țării vecine. Gestul ar fi fără precedent în istoria recentă a țării.

Toți aceștia sunt niște indivizi dezinformați și manipulați, în opinia domnului Dragnea.

Flashback 2

Pe vremea lui Ceaușescu, Europa Liberă și Vocea Americii erau bruiate.

Pe vremea lui Iliescu, "o anumită parte a presei" era înfierată sistematic.

Pe vremea lui Năstase, presa era controlată prin modul de alocare a publicității guvernamentale.

În toate cazurile de mai sus, cei ce aveau opinii diferite de ale guvernanților erau etichetați într-un fel sau altul drept deviaționiști. Ei dezinformau, mințeau și manipulau.

Manipulatorii

Dincolo de caracterul jignitor și sfidător al afirmațiilor domnului Dragnea, îmi vine în minte un vechi proverb românesc: Hoţul strigă "Hoţii!".

Momentan, putem considera drept fapte incontestabile afirmațiile din 2009 ale aceluiași domn Dragnea, cel care spunea că va aduce "camioane de probe" în favoarea tezei că alegerile ar fi fost fraudate. Și condamnarea sa definitivă pentru fraudarea referendumului... 

Restul este dezinformare și manipulare.

Colegii lui Iordache, Grindeanu, Dragnea - socialiștii europeni

Presa de stânga din Europa a fost tăcută marți seară și miercuri dimineață, probabil nedumerită de ceea ce afla dinspre România.

Mă așteptam ca Grindeanu și ai lui să invoce acest lucru. Îi puteau judeca doar colegii lor acadamicienii* ... pardon, social-democrații!.

Numai că erorile strategice în cascadă par a descrie modul de acțiune al social-democraților români.

Indiferent cum o întorci, decizia de a propune ordonanțele după ce negaseră existența lor (a se vedea declarațiile lui Dragnea din 16 ianuarie, conform Antena 3), a fost întrecută în absurd doar de adoptarea lor în secret, fără a fi pe ordinea de zi, deși un ministru declara că știa de intenția de legiferare cu câteva ore înainte. Difuzarea informației noaptea, pe furiș este cea care a arăta că promotorii sunt conștienți de faptul că ceea ce săvârșesc nu este în regulă.

A venit apoi eroarea ultimă: cea care avea să prezinte cazul la Bruxelles era comisarul european Corina Crețu. Vă dați seama ce oportunitate pentru cei pe care îi calcă acolo pe picioare? Rezultatul? O dezbatere despre starea democrației și justiției în România, programată pentru joi în Parlamentul European. Propusă de PPE , dar votată și de S&D și ALDE (adică de grupurile politice majore la nivel european: popularii, social-democrații și liberalii). Știrea apare pe site-ul Parlamentului European la 16:26 (ora Vestului).

La 16:10, Le Monde publica corespondența de la București a lui Mirel Bran: guvernul socialist de la București slăbește lupta împotriva corupției. Un cuțit în spate de la colegii francezi. Ca și cum Antena 3 ar fi spus că ordonanțele nu sunt bune.


The Guardian publicase și el un lung articol, cu câteva ore mai devreme, dar cum UK nu mai va conta în Europa, iar stânga britanică este o epavă, se putea ignora.

Der Spiegel a tot tăcut până la ora 1 noaptea, ora României. Dar când a vorbit, a făcut-o cu o duritate incredibilă. Fotografia spune totul, dar textul accentuează mulțimea demonstranților, mai ales la temperaturile de afară, faptul că este o lege cu dedicație pentru Liviu Dragnea și poziția UE. Iar asta se petrecea în prim planul paginii de Internet. Nu ajunsese niciodată acolo baronul de Teleorman.

În Spania, Público nu spune nimic. El País însă este vehement, la 18:44, ora Vestului. Dragnea este aproape înfierat. (dar El Pais este mai de centru, nu chiar de centru-stânga sau stânga).

Ambasadele la București deja trimiteau mesajele de "îngrijorare" față de actele guvernului, amintind fără ezitare că acestea erau emise ... noaptea. Germania, Franța, SUA (da, până și Trump!!!!), Canada, Olanda, Belgia...

Dar să continuăm cu presa de stânga...

În Italia, media de stânga este slabă. M-am uitat la La Republica, plasată un pic spre stânga. Un articol dur încă din titlu: "lege pentru salvarea corupților". Fără a fi foarte bine informat, textul se construiește exclusiv în jurul declarațiilor de la Bruxelles, și insistă pe a aminti că este al doilea avertisment în mai puțin de o săptămână.

Polonia, al șaselea stat ca mărime din UE, nu are cotidiene de stânga. Săptămânalul Polityka
face actualizări zilnice foarte puține și nu spune nimic de România. M-am uitat la Gazeta Wyborcka. Acolo se vorbește pe larg de manifestații, se amintesc sloganurile, se vorbește de manifestații masive la Cluj, Timișoara și Sibiu. Nu se spune nimic de UE. Dar se spune de destinația principală a legii: Liviu Dragnea. Dar e vorba de un ziar de centru-drepta, poate chiar dreapta, deci e normal. Dar e vorba de o țară cu un lider pe care probabil Dragnea îl invidiază. Un semi-dictator. Deci contează.

Mă opresc aici. Am luat în calcul doar țări mai mari decât România din punct de vedere al dimensiunii populației. Adică principalii colegi sau ocrotitori potențiali ai PSD.

Am căutat ca ziarele și săptămânalele de mai sus să fie exponente ale pozițiilor de stânga, adică în principiu prietenoase cu social-democrații români. Asta pentru că centrul și dreapta europeană oricum îi face harcea-parcea. Dar erorile consecutive ale PSD creează deja un pattern greu de contrazis.

****

Până una alta, PSD a devenit principalul agent electoral al unei opoziții care nu există. Erorile tactice și diversiunile încercate sugerează că ar fi pierdut controlul și ar avea reacții dominate de frică.

Așa cum Partidul Social Democrat și-a dat cu stângul în dreptul la eșecurile de a-i înscăuna drept președinți ai statului pe Năstase, Geoană și Ponta (toți porniți din postura de favoriți), așa pare a nu fi capabil să guverneze decent nici acum.

Poate nu va conta opinia UE, pe motivul deja invocat la sosirea din SUA, cel al "agenturilor străine". La urma urmei elemente din campania electorală a PSD a fost în bună măsură xenofobă.

A fi izolat este o stigmă greu de purtat. Nu și pentru Dragnea, dar oare toți cei din PSD vor fi la fel de dispuși să și-o asume. Reacțiile marcate de invective ale lui Șerban Nicolae și Nicolae Bacalbașa par a conduce la un astfel de deznodământ. Dar vor lupta toți membri PSD pentru șeful lor, destinatarul explicit al ordonanțelor? Aș spune că mai degrabă o vor face, cel puțin pentru o vreme. Nu cred însă că vor rezista unei descinderi a unei delegații parlamentare europene condusă de socialiști.

În acest caz, problema este prin urmare în curtea lui Grindeanu și a șlehtei sale (formal, Grindeanu este șeful).
Va renunța Dragnea la ei de teamă că va rămâne fără "coledziu"? Sau va lăsa pe dinafară doar pe deosebit de inteligentul și dispensabilul Iordache? Sau se va ajunge la cea mai profitabilă poziție pentru partid: renunțarea parțială la ordonanțe și debarcarea la pachet a lui Dragnea și Iordache, Grindeanu împărțind fotoliul de șef cu alți câțiva lideri locali?

Rămâne de văzut.


-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

*pentru cei mai tineri: În decembrie 1989, soții Ceaușescu au invocat faptul că pot fi judecați doar de Marea Adunare Națională (el), respectiv de "colegii mei, acadamicienii" (ea). Diploma ei era cam la fel cu cea a ministrului Iordache de azi: dubioasă.

Belgian language

From a database with recent PhD theses:

Gendered toilets / Personalized equality

Ladiesroom	Mensroom

Location: Happy Pub, Bucharest.