Inscripţia cu alb a apărut prima, înainte de primul tur de scrutin de la alegerile locale, aşa cum observa Andrei, cel care i-a dat şi un nume: stencil. Cea cu portocaliu a apărut între cele două tururi. Trotuarul cu pricina fusese refăcut şi asfaltat cu câteva săptămâni înainte de inscripţionare. Oare pe care dintre cei ce îl murdăriseră, ilegal, ar fi trebuit să îi votez: pe albi sau pe portocalii?
8 comentarii:
Dragule ... sintagma "il murdarisera ilegal" am receptionat-o in plin. :)
Murdarirea poate fi si buna :) ... cand transmite un mesaj, sau schimba ceva.
Ca sa incerc si un raspuns de "analist": De fapt mesajele nu erau pt tine ... erau pt "aia care merg pe trotuare" ... iar (in capul celui care le-a gandit) oamenii care merg pe jos nu descifreaza mesaje, nu compara, nu au dileme ... e suficient sa le dai un indemn, o snoava, o super promisiune.
Ca sa nu mai adauge Andrei ca lui i se pare ca ar fi cam aceeasi oameni cei cu desenele pe asfalt... ;-)
@primul Pârvan: să înţeleg că tu proiectase-i mesajul? :D
PS. Dacă fac murdar la mine în casă este legal :p
@al doilea Pârvan: păi normal, că aşa îi învăţase "Doamna Educator" a lor ;)
"analist" = unu care crede ca are mai multa informatie, care apeleaza usor la clisee si jargoane.
Evident peiorativ (de aici ghilimelele).
Nu ... n-am nici o treaba cu mesajul ... oricum media ar fi insemnat mai degraba locul de expunere decat mazgaleala in sine :D
Dar asta nu insemana ca nu am facut/propus ceva floor decoration sau ca nu mi-am exersat capacitatile empatice pe "furnizorii de mesaje" :D
Ca sa ies din superficialitate te intreb:
Dihotomia curat-murdar iti seamna cu ordonat-dezordonat, legal-ilegal sau poate public-privat? .... si daca e asa care sunt abaterile admisibile de la "ordinea legala generala" :D
Studiu de caz: plasele publicitare de pe cladiri. :)
Cum eu sunt din ăştia de-ai lui Caragiale (adică din liceul unde a terminat el gimnaziul), la mine curat-murdar nu reprezintă o dihotomie, ci un cuvânt de sine stătător :p
În plus sunt habotnic rău în ce priveşte priveliştea urbană: aş reduce la maxim spaţiile de panotaj, plasele publicitare de pe clădiri şi alte zorzoane ca ele (iar cablurile de la televiziune, telefonie şi Internet le-aş scufunda în pământ, nu neapărat ca Videanu însă). Astfel oraşele ar fi mai aerisite şi puzderia de publicitari ar trebui să facă faţă unor challenge-uri adevărate, exact aşa cum se întâmplă şi cu alte industrii, nefavorizate de toleranţa faţă de aplicarea legii :p
Şi astfel ar putea creşte şi calitatea, impactul şi preţul publicităţii de orice tip...
Nu stiu de ce ai senzatia ca eu as fi impotriva :) ... doar la mitul cu "aplicarea legii" sunt ceva mai prozaic.
ca erata (poate ai vreun furnizor de media ratacit printre cititori) : " Şi astfel ar creşte şi impactul şi poate si preţul publicităţii ...
PS: Pai la astia ai lu' Cargiale Curat parca era un fel de "parol", "zău" ... un fel de dreptate si adevar :))
Parol coane Pârvan, că adevărat grăitai!
În plus, mi-am amintit de un neamţ, pe care l-am luat de la aeroport acum 4 ani. Avea 25 de ani şi a rămas cu gura căscată şi caput ţintind în sus arătându-mi nedumeri puzderia de fire de "telegraf" de pe Magheru, iar apoi variile reclame atârnate pe toate blocurile precum rufele la soare ...
Doua observatii...
1. Apropo de cabluri... Sa stii ca domnu' educatoare :-P a vazut chiar aseara a vazut niste baieti ce tocmai lasau amulete pe stalpii de la coltul strazii tale cu Sebastian.
2. In ce priveste curatenia, legea si inovatia in advertising, mai intai va trebui sa ii prinzi pe creativii cu pricina. Iar daca ii prinzi, intreaba-i te rog de unde au cumparat asa vopsa buna. Abia se da dusa de pe asfalt! Si as dori sa schimb culoarea cu care imi tot marchez locul de parcare...
Trimiteți un comentariu