Romanul lui Barnes începe greoi, însă se încheie în trombă. Este vorba de o satiră simpatică a societăţii britanice, a modului în care aceasta se autopercepe, a societăţii americane, a culturii turismului, a sondajelor de opinie, a consumului de kitschuri. Stilul este unul de scenariu cinematografic. Iniţial m-am întrebat dacă romanul nu a fost cumva deja ecranizat. Apoi mi-am dat seama că nu prea avea cum: ar fi necesare decoruri destul de complicate presupunând un buget ridicat, mai greu de suportat de casele de film englezeşti. În plus, ar exista şi riscul ca publicul american să respingă filmul din start, ceea ce ar diminua încasările, descurajând totodată eventualii producători holliwoodieni.
Fără a discuta despre acţiune, pe care este întotdeauna mai interesant să o descoperi singur, citind cartea, notez faptul că are la bază o proiecţie a unui posibil viitor. Nu este implicată însă niciun element fantastic, nici nu este vorba despre descoperiri tehnologice. Autorul se limitează la a specula exagerând uşor câteva posibile consecinţe ale tendinţelor sociale curente, pornind de la componenta lor economică.
Ideea este interesantă şi bine construită, însă m-a cam dezamăgit stilul - dialoguri multe, uneori introspective, cu aspect cinematografic, suprapunându-se peste incertitudinea asupra acţiunii care pluteşte în multe părţi ale romanului.
Mi-a plăcut şi coperta ediţiei româneşti de la Nemira, extrem de bine aleasă. (există şi o ediţie scoasă de Polirom).
Pe o scală de la 1 la 10 aş da cărţii nota 7,5.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu