Alegeri 2016: temele de campanie cu adevărat relevante

Erau numeroase teme de discutat pornind de la programele electorale ale partidelor. Am audiat în ultimele săptămâni multe opinii categorice despre faptul că mă uit la programele de partid. Oameni care nu au îndoieli mi-au spus, pe Facebook, fraze precum: „De cand au partidele noastre programe ? [...] altceva nu au, sau doar de fatada, nu avem noi cu adevarat doctrine, se prefac si ei”

Poziția de mai sus mi se pare calea simplă spre a evita munca. Munca de a studia ce au de spus partidele, de a le forța să facă lucrurile așa cum se fac.

Din fericire sunt oameni care au depus efort în a citi programe și a le compara. Menționez aici alegeriparlamentare2016.ro și openpolitics.ro.

Citind programele, devin evidente unele dintre subiectele fierbinți ale orei, cele care atrag soluții diferite dinspre partide.

Sănătatea ar fi trebuit să fie un subiect cheie de campanie. Acolo, PNL dublează salariile și elimină migrația medicilor. PSD elimină impozitarea. ALDE leagă creșterile salariale de dinamica PIB. PMP organizează spitalele ca fundații, transformă contractele de muncă în contracte pe termen limitat și leagă plata de performanță. USR propune niște sloganuri. Soluțiile sunt atât de diferite, încât meritau dezbatere. Iar cei că spun că partidele nu au programe, ar găsi motiv să tacă și să își aducă aminte despre rolul alegerilor în socializarea politică: este momentul când oamenii conștientizează chestiunile fundamentale și le dezbat. Sănătatea este foarte sus de 2 ani încoace pe agenda publică. Și iată că partidele au produs frânturi de program, axate pe principii divergente. Nu era cazul ca măcar acest lucru să fi fost discutat săptămâni la rând? Nu era cazul ca media să insiste propunând subiectul? Sau să întrebe partidele de ce niciunul nu amintește de contingentul de medici neromâni, non-UE, școliți însă în România, cu rezidențiat făcut aici, și care nu au drept de practică în spitale fiindcă nu sunt cetăți români, căsătoriți cu români, părinți de români sau fiice/fii de români?

Migrația este iarăși interesantă. Emigrația și imigrația. ALDE și PMP o resping implicit sau explic pe a doua. USR și PMP sunt cei care nu se mai îmbată cu iluzia că vor reveni migranții. PSD și ALDE aruncă bani pe a-i aduce înapoi. Pentru PNL subiectul nu există.

Taxarea implică relaxare fiscală din partea PSD și PNL, impozitare progresivă pentru PSD, deduceri progresive pentru copii în cazul UDMR, iar PMP propune bonusuri pentru firmele ce plătesc anticipat impozitele.

Iar exemplele pot continua. Avem prin urmare discrepanțe importante și interesante între partide, chiar și în puținul oferit prin programe de guvernare subnutrite. Dar dacă societatea nu le cere mai mult, de ce s-ar obosi ele, partidele, să ne ofere mai mult? Și dacă nu ne oferă mai mult, ce pretenție să avem de la guverne??

Campania electorală este pretudindeni principalul mijloc de socializare politică. Este momentul când societatea acordă atenție maximă modului în care este organizată și soluțiilor propuse spre a o face mai eficientă. Este momentul în care sunt puse bazele direcției de evoluție pe următorii 4 ani.

La noi, discuția se poartă aproape exclusiv despre persoane și este moderată de jurnaliști adesea nepregătiți sau nefamiliarizați cu temele abordate. Societatea stă să se plângă despre faptul că nu ar fi programe, dar nu se apleacă asupra lor. Adesea postează pe Facebook despre cât de slabi sunt candidații.

Politicienii vor fi pe măsura mediului în care evoluează. Și vor posta și ei pe Facebook despre cât de slabi sunt adversarii.

Direcția României pentru următorii 4 ani este prin urmare deja decisă: va fi una confuză, fără un fir roșu călăuzitor. Întocmai programelor electorale, întocmai efortului celor ce au organizat sau urmărit dezbateri pre-campanie și în campania electorală.

Aceasta cred că era principala temă de campanie a noastră: cum facem să înțelegem că pentru a avea o societate funcțională, trebuie să renunțăm a mai căuta vinovați și să începem să punem umărul la a construi această societate. Și ar trebui să facem așa ceva chiar dacă acest lucru presupune să depunem efortul de a gândi și de a ne face meseria. Altfel vom rămâne la nesfârșit cu văicăreala că la noi nu merg lucrurile cum trebuie.

O cale simplă de a aplica cele de mai sus, este să monitorizăm cum sunt implementate programele electorale. Aș fi curios: știți un curs la nivel de licență, master sau doctorat, la o universitate din România, care a avut ca tematică analiza programelor electorale în această campanie? (sunt vreo 10 departamente de științe politice și vreo 14 de sociologie, fără a mai menționa administrația publică sau relațiile internaționale) S-ar putea porni de la exemplul cursului respectiv...