PMP și al său program electoral

Istoric

Aparent nu prea avem mult istoric în privinţa PMP. Partidul apare după alegerea lui Vasile Blaga în fruntea PDL, în detrimentul Elenei Udrea. Era anticipată astfel fuziunea PDL-PNL, ceea ce face ca  fidelii preşedintelui Băsescu să înființeze o fundație (Fundația Mișcare Populară) care se va ransforma rapid în PMP. Când Băsescu îşi încheie mandatul la Cotroceni, devine preşedinte al PMP. Partidul anunţă că ar fi creştin-democrat (prin afilierea la Partidul Popular European). Dată fiind însă organizarea în jurul unei singure persoane, ideologia sa este cea a lui Traian Băsescu. Ideea centrală rămâne lupta împotriva corupției și partidelor politice. În mod ironic, la începutul verii 2016, sub conducerea lui Traian Băsescu, PMP fuzionează cu UNPR. UNPR fusese fondat în 2008 de susținătorii lui Traian Băsescu din PSD, PNL și PC, clama o doctrină social-democrată, dar cu tente naționaliste, era aliat al PSD (inamicul numărul 1 al lui Băsescu) și este partidul sursă al unor politicieni ce s-au făcut cunoscuți prin abuzul de putere, precum Gabriel Oprea. Aici este ironia: PMP luptă împotriva corupției, abuzurilor de putere, plagiatelor, adică tocmai împotriva a ceea ce a definit în bună măsură UNPR.

Programul electoral: generalități

Programul are 16 pagini (A4, fiind disponibil ca .pdf). Numărul de pagini este relevant. Pe prima este o poză mare cu Băsescu. Pe a doua este altă poză mare cu Băsescu. Pe a treia este mesajul lui Băsescu către popor.

Apoi începe programul, care se încheie cu o ultimă pagină unde Băsescu este în centru, dar este înconjurat de alţi membri de partid: 11 bărbaţi şi 2 femei. Evident, fotografia ocupă si ea toată pagina, nefiind loc de altceva.

Ca şi USR, PMP se luptă cu ceilalţi, care sunt corupţi. Diferenţa este însă una de stil, fiind în favoarea PMP: PMP spune mai întâi ce are de propus, apoi îi acuză pe ceilalți.

Programul PMP se centrează pe temele preferate ale lui Traian Băsescu și caută să aducă argumente folosind rapoartele mai vechi ale administraţiei prezidenţiale. Din acest punct de vedere, al argumentării măsurilor propuse, doar PSD îi este rival.

Centrale sunt reducerea Parlamentului la 300 de parlamentari, unirea cu Moldova (practic doar PNL şi PSD mai au secţiuni deducate politicii externe), problema sănătăţii, educaţiei, creşterea natalității (prin construcţia de creşe şi grădiniţe), infrastructura (mai ales transporturi), acordarea de bonusuri pentru firmele care plătesc în avans taxele şi impozitele, diaspora, cultura.

La sănătate avem repetată ideea organizării spitalelor ca fundaţii, contractele de muncă pe termen limitat şi plata in funcţie de performanţă.

Temele mele de interes

Educație

Programul dedică subiectului o pagină. Trei sferturi este despre plagiate şi politicieni. În rest, se afirmă suportul pentru legea educaţiei din 2011, despre care se afirmă că ar fi fost "golită de esenţă", dar nu se spune concret care sunt devierile de la lege. Amintesc faptul că vorbim despre o lege adoptată prin asumarea răspunderii guvernamentale, adică pe un principiu similar abuzului folosirii ordonanţelor de orgenţă, prin urmare era greu de crezut că va fi sustenabilă.

Se repetă (în capitolul dedicat tineretului) , ideea potenţialului deosebit al României dat de rezultatele la olimpiadele şcolare ... [în opinia mea, ideea este cel puțin discutabilă nefiind susținută de datele reale]

Migraţie

Imigraţia este respinsă implicit: soluţia la scăderea fertilităţii este dată de creşe şi grădiniţe.
Dar nici revenirea nu este văzută ca o cale de urmat: PMP vrea un minister dedicat diasporei, care să ţină legătura cu cei aflați în afara granițelor, fie ei cetățeni nativi ai altor țări sau emigranți din România.

Cercetare

Nu există practic nimic în acest sens.

Concluzii

PMP arată ca un partid personal. Toate ideile propuse aparţin lui Traian Băsescu. Din acest punct de vedere PMP seamănă cu USR, de care îl leagă şi dorința de a se plasa în afara sistemului.

Propunerile au în general fundamentare clară, chiar dacă uneori sunt, din punctul meu de vedere, puerile. Aici se aseamănă abordării propuse de PSD.

PMP nu propune ţinte concrete, ci mai degrabă căi de urmat. Adică la fel ca ALDE, PNL, USR.

PMP are destul de multe propuneri îmbibate cu naţionalism. Ca şi ALDE, pare a se teme că ar putea pierde voturi către extremişti precum Marian Munteanu şi PRU.