Ne-am mai apropiat niţel de final şi la sondajul despre valorile migranţilor. După cum bine zice Monica, comentariile primite acolo merită multă atenţie, vorbind despre o diasporă extrem de elegantă şi de respectabilă! Până apucăm însă să mulţumim celor aproape 600 de respondenţi şi să producem primele analize mai este însă niţel (chestionarele care continuă să vină încă mai intră în baza de date).
În fine, am mai înaintat spre finalul de etapă în câteva proiecte, dar despre asta mai multe detalii altă dată. Acum postez câteva lucruri, citesc ce s-a mai petrecut prin blogosferă, mai răspund la e-mailuri restante…
Uite si graficul promis:
10 comentarii:
Cred ca e prima oara cand vad atat de clar bagate in poza inegalitatile de sanse educationale intre medii de rezidenta/origine (in Romania.
Ma intreb care ar putea fi distorsiunile care ar putea influenta graficul (mortalitate, migratie, rate de raspuns diferentiate?
Sa fie asta semn ca recent (2000+) se mai aseaza lucrurile, or what?
Universitatile particulare, bata'le vina...
ca un profan ce am devenit:
nu exista si o variabila "administrativa" legata de viteza si conditiile in care o localitate e declarata oras?
Caci optand ca originea sa fie data de locul nasterii .. scapi de subiectivismul individual dar nu si de cel "institutional" (nedeclarare orase in timpul razboiul sau tendinta de urbanizare a satelor de la finalul comunismului care din nou a limitat declararea de orase noi).
Si tot administrativa e si locatia de acces in sistem universitar.
Zic asta pt ca recent cautand sa aflu despre usageul de tehnologie la tineri am fost surprins sa aflu ca scoala si usage de tehnologie e favorizat de apropierea centrelor urbane mari. Influenta depaseste granita administrativa a orasului si face ca zonele periurbane sa fie uneori mai aproape de urban decat rovinari, Novaci Ticleni :)
@Adrian:
- Pe ratele de raspuns ne-am uitat si nu par a produce probleme (diferentele urban-rural, pe categorii de varste, incrucisat etc. sunt marunte, parca erau toate nesemnificative statistic, cred ca am scris si in text).
- Mortalitatea diferentiata in functie de educatie se simte la grupa varstnica si am facut precautia respectiva in text (au murit mult mami multi dintre cei needucati => inegalitatea se diminueaza artificial)
- Migratia interna ar fi interesat de controlat, vazand mai exact unde locuiau ei si parintii lor la varsta accesari studiilor universitare. Din pacate, nu stiu date de genul asta asa ca cel mai bun proxy ramane tot "nascut in rural"
- Migratia externa afecteaza mai degraba populatia mai bine educata (cel putin asa era pana in 2004-2005, nu am mai citit analize facute dupa aia), nu prea are cu m influenta in sensul cresterii artificiale a inegalitatii; trebuie sa scriem despre asta si prin text.
@Turambar: universitatile "private" au aparut incepand cu 1990 si au contribuit la cresterea masiva a inegalitatii. Am comentat in text povetsea, conforma de altfel cu asteptarile teoretice. Scaderea de inegalitate de dupa 2000 e doar cantitativa, fiind data de saturarea nevoilor mediului privilegiat. Ea se transforma in inegalitati calitative (cei din urban merga mai degraba la universitati mai bune, la facultati cu un prestigiu mai ridicat, iar in interiorul facultatii la sectii mai bine cotate) si se muta apoi, in termeni cantitativi, catre niveluluri 2 si 3 ale educatiei superioare (master, doctorat).
@Cristi:
- despre potentialul bias dat de schimbarea administrativa a mediului am uitat sa comentam. Nu e insa o problema: in text am controlat in modelele de regresie pentru generatie, si diferentele s-au pastrat neschimbate. Controland pentru generatie am eliminat practic efectele date de diferentele etichetarii adminitrative a unei localitati in istoria sa din ultimii 100 de ani. In plus, sa nu uitam ca momentele cheie ale schimbarilor de etichete (1938, 1949-parca, 1968-parca, inceputul anilor 2000) au inregistrat administrativ o ordonare a localitatilor destul de apropiata de realitate. Cum nu sunt tocmai frecvente localitaile care au inregistrat progerse specataculoase sau decaderi substantiale de la un moment la altul, biasurile provenite din sursa asta nu au cum sa fie importante. Oricum, trebuie sa facem si observatia asta in textul final.
- Probabil ca in interiorul ruralului diferentele de care vorbesti (distanta fata de orase mari, gradul de izolare a comunitatii), ca si gradul de dezvoltare a regiunii/judetului, inteles macar prin industrializarea acestuia fac diferenta. Pentru articolul de acum nu eram insa interesati de discrepantele din interiorul ruraului, insa nu ar fi rau sa le amintim. In schimb, pentru urmatorul articol pe tema asta, un model multinivel ar trebui sa mearga spre explicarea inegalitatilor din interiorul ruralului in sine. Multam de idee!
@Marian: daca citesti pe aici, ai prins deja propunera: avem de adaugat completarile de care ziceam mai sus. Dupa aia, putem sa ne ocupam de un multinivel pe diferente in interiorul ruralului, din acre sa scoatem un alt text (ISI?)...
Abi acu' vii cu textul asta? Pai tocmai m-am inturnat dintr-o vizita de cateva zile intr-un cotlon universitar aflat pe axa aia rural-urban... Si sa vezi acolo despre cum se intampla si se fac lucruri!
Andrei,
Dacă vrei să vezi cum se face învăţământ universitar cu adevărat, du-te până la Madrid, la filiala de acolo a unei Universităţi din România.
Uite, combină ce scrie aici cu ce scrie aici şi o să vezi de ce.
Nu ştiu de ce nu se afişează bine postul. Cred că am uitat să pun pe undeva nişte ghilimele ;)
adica sa mergem in vacanta, vrei sa spui?
"daca vreau sa plec in concediu in romania,si se nimereste in timpul sesiunii.pot da examene de acolo?"
Aici e vorba de educaţie recurentă la modul absolut: flexibilitatea si adaptarea sistemului educaţional la stilul de viaţă al studentului este totală.
Am prins. Adaugam :)
Trimiteți un comentariu