Dincolo de rezonanţele oarecum pornografice ale numelui, magazinul alimentar din imagine are o istorie interesantă. Cu şapte ani in urmă cred că a cunoscut prosperitatea maximă, dată de vadu-i deosebit şi manifestată prin cozile lungi de la casă.Apoi, în 4 decembrie 2002 a primit o lovitură: la mijlocul străzii Sebastian din Bucureşti, la intersecţia cu Calea 13 Septembrie, s-a deschis un centru comercial, incluzând un supermarket Primăvara. De parcă nu ar fi fost suficient, în anii ce a urmat, în zonă au răsărit un La Fourmi (ulterior MegaImage), apoi, anul acesta, oarecum peste drum, un Kaufland. De câteva săptămâni a mai răsărit şi un Premial. Mă întreb uimit cât va mai rezista La Bia şi mă gândesc la exemplele din cărţile de management, despre apariţia super- şi hyper-marketurilor în SUA şi efectul lor asupra micilor băcănii, ce şi-au pierdut clientela.
Apoi, văzând invazia de supermarketuri, mă întreb dacă cei de la Primărie, ocupaţi cu planurile de dezvoltare urbană, nu ar trebui să vină şi să ne explice cum pot deveni eficiente economice toate aceste aşezăminte, cărora le dau acceptul de înfiinţare…
Aş mai observa şi lipsa de reacţie a celor de la Primăvara, scoşi practic de pe piaţă de Kaufland, şi bizara opţiune de a se deschide a Premialului, unde cel puţin pentru moment sunt mai mulţi vânzători şi paznici decât clienţi.
Or şti ei ce-or şti…
Oricum toată istoria asta transformării rapide a oraşului merită văzută şi trăită!
5 comentarii:
Trebuie sa nu fiu de acord cu faptul ca cei de la primarie ar trebui sa se preocupe de eficienta economica a acelor supermarket-uri. Primaria trebuie sa se preocupe de respectarea prevederilor legale privind domeniile sale de competenta, iar grija eficientei economice trebuie sa fie a actionarilor si a managementului companiei respective. Acceptul de infiintare a unei afaceri chiar nu ar trebui sa fie treaba primarului. Si da, imi recunosc perspectiva clasic-liberala pe care o folosesc in aceasta observatie, dar piata libera e destul de acceptata de cam toate ideologiile, in ciuda manifestarilor isterice de criza.
Si Bia va trai atat timp cat e ea insasi eficienta economic si cat timp va oferi servicii cautate de clienti. Iar cand nu, se va adapta sau va muri. Viata e cruda...
Aura,
Aici nu e vorba de super-reglementare, ci de a oferi un serviciu (1) către proprietarii de supermarket; (2) către populaţia plătitoare a serviciului în cauză (prin impozite).
Proprietarii de supermarket, pentru a deschide un supermarket, au nevoie să aibă informaţii corecte despre cererea şi oferta există în zonă ţi despre cea care va exista în zonă în intervalele de timp cât mai lungi. Ei investesc banii lor în terenuri, construcţia de hăli mari, amenajarea de parcări etc., iar banii cu pricina se amortizează în intervale de timp mai lungi.
De aceea ei merg la autoritatatea locală şi solicită o autorizaţie de a deschide bussiness-ul respectiv în locul respectiv. Primăria poate semna ... ca primarul sau poate să le zică: "băi nene, în locul ăsta am mai dat autorizaţie de deschidere la încă 5 inşi care fac acelaşi lucru ca şi voi; ca oraşul meu să arate bine [N.B. aici apare serviciul oferit plătitorului de impozite], aş avea nevoie ca prin zonă să am şi alte tipuri de servicii care să fie oferite: parcuri, săli de concert, showroom de mobilă, un muzeu, trei cinematografe, un parc de distracţii, o statuie etc."...
Acesta e momentul în care investitorul este informat despre cum stă situaţia, iar primăria (1) are grijă ca afacerile de la care obţine venituri prin taxare să fie eficiente; (2) cetăţenii care locuiesc în zonă să aibă acces la o varietate de servicii.
Asta e ceea ce chestionam eu, şi de aceea postul are în titlu şi "planificare urbană": şi-au făcut primăria şi investitorii lecţiile? au făcut un calcul minimal legat de cerere şi ofertă?
Liberalismul clasic, din câte îmi amintesc, se preocupa şi el de chestiuni de genul acesta, când discuta despre nevoia de a proteja investitorul. Iar doctrinele politice moderne, o fac şi ele.
[În practica curentă, e suficient să te uiţi la modul în care statele tratează eşecul de a fi eficient al marilor producători de automobile. Exemplu este pe un alt palier, însă cred că are în spate acelaşi principiu, de a proteja plătitorul de taxe.]
Revenind la La Bia: eu mai sus mă întrebam două lucruri - (1) oare mai e eficientă economic? (2) dacă da, atunci cum reuşeşte, cine ar fi cei ce preferă să cumpere de acolo, ce producători ar putea să atragă?
Contextul de altfel nu e nou, am mai scris tot pe aici despre adaptarea MegaImage la schimbare...
Transformarea orasului sau transformarea oamenilor?
De la "La Bia" nu cred ca am facut cumparaturi de 5 ori. Din "Primavara" la fel. Cel putin la asta din urma, prestatia angajatilor era sub orice critica: casierite "fara marunt" si fara curtuoazie, merchandiseri urat mirositori si cufuriti etc.
Bine, aflat in zodia planificarii, fac cumparaturi de max 2. ori pe saptamana. Si atunci Carrefour sau Kaufland sunt principalele optinuni. Insa chiar si dintre cei ce intra aproape zilnic in cele 2-3 magazine mentionate de tine, majoritatea au renuntat nu din cauza gamei relativ scazute de produse sau a preturilor putin mai mari ci tocmai din pricina angajatilor, nicidecum interesati de clientela.
(P.S. N-am zis aici nimic despre potaile din parcarea de la K, dar nici despre cotarlele din fata LB sau despre cersetorii si masinile de la P.)
INCOTRO NE INDREPTAM?
FAC CUMPARATURI LA SUPERMARKET PRIMAVARA,(DE FAPT POT SA ZIC FACEAM)_ DEOARECE TOTUL LASA DE DORIT.INCEPAND CU DIRECTORUL PANA LA SEFUL DE SALA.POATE SE SESIZEAZA CINEVA SA FACA CONTROALE MAI RIGUROASE PRIVIND CONDITIILE DE MUNCA ALE ANGAJATILOR SI FELUL CUM SUNT TRATATI DE CATRE ASA ZISII SEFI CARE AR TREBUI SA FIE UN EXEMPLU PENTRU ANGAJATI.UNDE SUNT DREPTURILE ANGAJATULUI,DOAMNA DIRECTOARE DOBRE NICOLETA,SEF SALA MATEUTA TATIANA SI SEFA GABI ASA CUM SE PREZINTA CUMPARATORILOR?SPER CA CEI CARE DETIN FUNCTII IMPORTANTE IN ACEASTA UNITATE SA OBSERVE COMPORTAMENTUL FATA DE ANGAJATI.AM AJUNS LA LIMITA.DIFERENTELE CARE SE FAC INTRE ANGAJATI,PROGRAMUL SE FACE IN FUNCTIE DE CEI VENITI MAI NOU CARE LOCUIESC IN PROVINCIE SI FAC NAVETA.POATE ACESTI SEFI AU UITAT CARE SUNT DREPTURILE ANGAJATULUI, CA STIU SA LE ADUCA LA CUNOSTINTA NUMAI OBLIGATIILE ANGAJATILOR.
SA VA ADUC LA CUNOSTINTA SI CATEVA DINTRE DREPTURILE ANGAJATULUI,DOAMNA DIRECTOARE DOBRE NICOLETA:ART.5 DIN CODUL MUNCII AL.1 IN CADRUL RELATIILOR DE MUNCA FUNCTIONEAZA PRINCIPIUL EGALITATII DE TRATAMENT FATA DE TOTI SALARIATII SI ANGAJATORII.
ACELAS ART AL. 2 ORICE DISCRIMINARE DIRECTA SAU INDIRECTA FATA DE UN SALARIAT,BAZAT PE CRITERII DE VARSTA,SITUATIE SAU RESPONSABILITATE FAMILIALA ETC ESTE INTERZISA.
ART.6(1) RESPECTAREA DEMNITATII SI A CONSTIINTEI SALE FARA DISCRIMINARE.
ART.19 INSTIINTAREA INSTANTEI JUDECATORESTI IN TERMEN DE 30 ZILE DE LA LANSAREA OFERTEI SAU MODIFICAREA CONTRACTULUI.
ART.39(1)LIT D - DREPT LA EGALITATE DE SANSE SI DE TRATAMENT
LIT.E - DREPTUL LA DEMNITATE IN MUNCA.
PENTRU ALTE INFORMATII DESPRE CODUL MUNCII.ACCESATI SITE-UL SI INFORMATI-VA.
SPER DIN TOT SUFLETUL CA CINEVA SA SESIZEZE NEDREPTATILE CERE SE FAC FATA DE ANGAJATI.
Trimiteți un comentariu