Am revăzut azi Palatul Mogoşoaia. Drăguţ, dar din păcate, aranjat fără prea multă imaginaţie. Eu înţeleg că nu s-a păstrat deloc mobilier original, dar în locul tablourilor din multe din camere, fără legătură cu palatul, în locul vitrinei cu cărţile Marthei Bibescu în ediţii de după 1990, poate mergea să fie realizate câteva camere tematice: iatacul lui Brâncoveanu, camera servitorilor, sala de lectură a Marthei Bibescu, etc. Mergeau în acest sens achiziţionate piese de mobilier din epoca respectivă (aşa cum s-a întâmplat de altfel cu sala Sfatului domnesc) sau, dacă suntem săraci şi fără bani, reproduceri ale acestora…Altfel, ca de obicei, e locul din jurul Bucureştilor care mi se pare cel mai interesant. Curtea, lacul, palatul în sine, în care îmi plac mai ales uşile de lemn, mozaicul din hol (dacă nu mă înşel e ce a mai rămas din pardoseala iniţială, din aur), scara interioară, în spirală îngustă, şi mai ales cuhnia (din păcate transformată acum în depozit de lemne !!!!!) sunt de-a dreptul fabuloase pentru o zonă în care vestigiile istorice reprezintă o raritate.
Păcat că, în dulcele spirit românesc, biserica este închisă când nu e slujbă, gheţăria nu se poate vizita, terasa e închisă, la fel şi intrarea principală în palat. Păcat că nu am avut voie în cuhnie, acolo unde se preparau bucatele, o clădire separată ce se află în curte, cum intri pe sub turnul porţii, în colţul din dreapta. Acum erau depozitate acolo ceea ce păreau a fi lemne de foc, iar la intrarea părea a fi un vestiar pentru paznici. Deh, e doar o mică parte din cele câteva clădiri de la 1690 ce nu erau de lemn.
Tip: Mâncarea de la teresa vilei d'Elchingen, din curtea palatului, este bună şi relativ iefitină! ;) (70 de lei un platou pentru 3 persoane)
Alte păreri despre palat, despre istoria sa şi despre ce se poate vizita pe acolo, găsiţi la: Metropotam, pagina oficială, Xplorio.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu