1. România este o ţară tradiţională, care îşi caută mereu modelul într-un lider unic. Pe de altă parte îşi doreşte să devină modernă, adică un loc în care toţi gândesc cu capul lor. Modelul liderului unic devine prin urmare un obstacol în calea schimbării rapide.
2. Structura politică românească actuală include incertitudini evidente în ce priveşte rolul Preşedintelui şi funcţiile sale de natură executivă. Astfel de neclarităţi îl împing uşor-uşor să se considere deasupra legii (în ideea că scopul scuză mijloacele şi fără nicio intenţie malefică) şi să exploateze toate portiţele care ii permit să împingă societatea către modelul liderului unic, luminat, care etse departe de a fi un proiect care sa aibă de a face cu reprezentările contemporane despre civilizaţie.
3. Este criză, iar aparatul prezidenţial costă bani. Vă daţi seama câţi angajaţi are Cotroceniul, la cât se ridică cheltuielile de pază şi protocol? Vă daţi seama că este posibil să fie vorba de o economie echivalentă cu tăierea a 10 zile din salariul fiecărui bugetar şi cu eliminarea privilegiilor aberante ale pensionarilor foşti parlamentari?
4. Din câte am citit, republicile parlamentare sunt mai eficiente decât cele prezidenţiale. Sunt mai multe capete care gândesc.
5.Campania electorală s-ar putea centra mai mult pe idei decât pe 5-6 persoane care se bat să devină imaginea statului. În plus, ar fi mai puţine campanii electorale, care costă şi ele bani (cred că alegerile costă chiar mai mulţi bani decât funcţionarea pe câteva luni a Administraţiei Prezidenţiale).
6. Ar fi un bun prilej ca Traian Băsescu să rămână în istorie (ceea ce cred că îşi doreşte din suflet). Ar fi ultimul sau penultimul preşedinte…
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Convorbire telefonică cu ... un hoț??
Sună telefonul, de pe un număr necunoscut, vizibil (adică nu este ascuns), iar o voce de bărbat mă angajează în următoarea convorbire: - ...
-
De la o vreme, a pătruns și în rețeaua mea de prieteni nebunia cu Bună (virgulă) Bogdan (virgulă) . Hai să explic, că poate nu sunteți la ...
-
Uite câteva hărţi despre care generaţia mea nu a prea învăţat la şcoală. Le-am fotografiat la Chateau de Vianden , despre care am scris cu...
-
Cam greu să baţi dacă refuzi să joci şi în jumătatea adversarului. Cam asta am gândit: în 1990, după România - Irlanda 0-0, în optimi în 199...
5 comentarii:
Apropo de nevoi... Ai vazut asta? http://www.parlamentunicameral.ro/
Am văzut. e unul dintre site-urile PDL.
Argumentul 3 m-ar convinge sa-ti dau dreptate daca ai fi intr-o campanie :))
Argumentul 1 insa merita o intreaga discutie despre ratari si despre indreptari. O indreptare spontana (prima care mi-a venit in minte ar fi sa transformam presedintelemeu.ro intr-un fel de joc mediatic national dar fara implicatii juridice. Vezi ca a facut-o deja voxline.
Nu cred ca desfiintarea institutiei presedintiei este solutia, pentru ca, avand in vedere cultura politica a natiunii, o alta institutie i-ar prelua rolul cu brio, cel mai probabil primul ministru, si macar presedintele e ales direct de popor. Ca studiu de caz il putem lua pe Adrian Nastase, care a dictat fara griji avand presedintele si parlamentul de partea lui.
E și acesta un risc, ca prim ministrul să aibă o atitudine dictatorială. Dar să nu uităm că el depinde totuși de Parlament și este extrem de greu de crezut că vom mai avea în curând (următoarea legislatură, poate încă una) un Parlament în care unul din partide să aibă majoritatea PSD din 2000-2004. Ce e drept, este posibil ca o înfrângere a lui Băsescu să ducă la scădere substanțială a PDL, dar mă îndoiesc că PSD va câștiga suficient din acest lucru (de altfel improbabil deocamdată, în opinia mea; Cotroceni-ul mai are câteva cărți de jucat).
Trimiteți un comentariu