Joaca de-a referendumul

Nebunia din urmă cu câteva zile, iscată de Prodemocraţia şi sondajul CCSB, şi despre care am vorbit în postarea precedentă, are şi un alt sens, mai subtil.

(1) la referendumuri stupide, prost pregătite sub aspectul informării, se prezintă de regulă doar cei care fie sunt ferm convinşi că soluţiile radicale constituie un panaceu univesal, fie preferă să gândească cu capul celui aflat la putere, aşa că sunt dispuşi să zică da la orice chestie populistă;

(2) referendumul din iarna trecută, cel cu unicameralul, a fost un referendum complet neprăgătit: conform datelor din caietul CCSB, la câteva luni de la vot, două treimi din populaţie nu are habar pe unde sunt parlamente bicamerale, iar majoritatea are cel mult vagi idei despre ce face în realitate Parlamentul.

Cu alte cuvinte, datele par a spune că "voinţa boborului" este discutabilă.

Ceea ce este stupid este că e nevoie să explici o astfel de banalitate. La urma urmei, şi Hitler a ajuns la putere destul de democratic...