Cum am aflat din ziar că sunt un prost

Faptele

XYZ este scriitor şi profesor la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi. Aşa spune semnătura unui articol mediocru, apărut azi pe la ora 18:45, în ediţia online a unui cotidian apropiat candidatului cotat de sondajele de opinie cu a doua şansă la câştigarea primăriei Bucureşti-ului.

Articolul se intitulează Aceşti „sondori“ care ne manipulează şi explică celor care fac sondaje ce trebuie să fie obiectul lor de activitate şi mai ales ce şi cum trebuie să măsoare aceştia. Marele Om ce semnează articolul, cu titlurile sale înşirate în coada numelui, observă în mod direct că rezultatele sondajelor „ţin de prostia” celor care le realizează, şi avertizează cu priceperea celui care se pricepe la toate că „E o breaslă, alta!, care s-a descalificat fără ieşire.”

Ni se mai explică şi că „În mod normal, după 1 iunie, institutele de sondare, toate, ar trebui să se autodizolve şi să ia totul de la capăt.” În plus este repetată o idee vehiculată mai demult în interiorul breslei din care fac parte şi în care, conform onoratului profesor universitar de la Iaşi, suntem cu toţii nişte proşti, ar trebui să se facă „autoreglarea”. Cei ce ştiu subtilităţile istoriei discuţiilor despre calitatea sondajelor, ştiu că aici poate fi vorba de impunerea unor legi sau foruri care să îşi dea cu părerea despre calitatea sondajelor, idee plăcută din câte ştiu şi unora dintre consilierii de la Cotroceni.

Ideea este în esenţă interesantă, altfel nu s-ar afla în dezbaterea breslei de prin 1996, însă a fost respinsă în mod sistematic, dat fiind că este firesc ca piaţa să regleze acest lucru (iar piaţa chiar o face, cu excepţia notabilă a mass-media), că este imposibil să dai o lege sau să stabileşti un for care să stabilească ce e bine şi ce e rău într-o ştiinţă multiparadigmatică. Într-un fel, măsurarea opiniilor este la fel de multiparadigamatică ca şi .. literatura, cu observaţia că există câteva reguli de bun simţ legate de selecţia subiecţilor şi formularea întrebărilor. Ca unul care am ceva mai multă experienţă în domeniu decât Marele Om care îmi spun că sunt un prost asemenea colegilor mei de breaslă, îmi dau şi eu cu părerea şi spun că respectarea strictă a acestor câteva reguli de bun simţ pe care le-am amintit vag nu garantează calitatea rezultatelor.

Contextul

Nu pot ignora similitudinea dintre articolul de astăzi, orientarea ziarului unde a apărut, şi campania de deconsiderare a rezultatelor sondajelor pentru Bucureşti, declanşată zilele trecute pe Internet şi de care vorbeam în urmă cu câteva posturi.

Părerea mea

În fine.... După mine breasla are o adevărată problemă dacă Asociaţia „Sondatorilor” (SORMA) şi Asociaţia Sociologilor (ASR) vor rămâne în muţenia lor obişnuită, refuzând să răspundă atacurilor denigratoare.

Mai mult, breasla sociologilor are în continuare, în opinia mea, marea problemă de a nu fi reuşit să impună studiul minimal al sondării opiniei publice (ca să nu mai zid de elemente de sociologie) ca părţi obligatorii de studiu în curriculumul şcolar la nivel de liceu. Altfel, oameni care se pricep la de toate vor continua să ne eticheteze mereu ca fiind nişte proşti, mascându-şi propria nepricepere şi partizanatul sub varii titluri universitare care chipurile i-ar face deţinători ai adevărurilor absolute.