Statuile în Olanda sunt de multe ori de dimensiuni mici. E mai ieftin şi ocupă mai puţin spaţiu decât ansamblurile monumentale. Iar spaţiul reprezintă o problemă cheie într-o ţară cu o densitate de locuire extrem de ridicată.Pe de altă parte, o statuie mică este mai uşor de gestionat: o amplasezi mai uşor în zonă, în orice zonă, este mai uşor de întreţinut, la nevoie te debarasezi mai iute de ea, este de regulă amuzantă, îndeplineşte cu naturaleţe rolul ei esenţial, de marker al locurilor de întâlnire („Ne vedem la statuie”, „La aia cu câinele?”, 
„Nu, la statuia noastră, aia cu omul care iese din canal”).
Nu degeaba au proliferat aici, ca şi în Bruxelles, dar şi prin Vestul Germaniei şi prin diverse alte locuri, oriunde unde preferinţele locuitorilor nu se îndreaptă către chestiile mari, masive, precum
cartofii traşi în ţeapă sau busturilor unor eroi indubitabili, plasate în pieţe sau pe bulevarde purtând numele altor eroi naţionali de o autenticitate irefutabilă.
Fotografiile postate aici sunt, în ordine, din 's-Hertogenbosh, Bruxelles, 's-Hertogenbosh, Tilburg.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu