“Capitala care nu ne mai încape”

Cu ceva timp în urmă, Dollores Benezic de la Evenimentul Zilei m-a rugat să spun câteva cuvinte pe tema “Capitala care nu ne mai încape”. Erau trei întrebări mari:
Care credeti ca e influenta aglomeratiei urbane asupra calitatii vietii?
Cum stam la acest capitol comparativ cu alte capitale europene?
Care credeti ca ar fi solutiile pentru imbunatatirea situatiei?


Articolul a apărut cu ceva luni în urmă. Aşa cum se întâmplă însă de obicei, au rămas multe lucruri care nu au încăput în ziar. Le redau în cele ce urmează…


România cunoaşte un relativ paradox, iar Bucureştiul pare a duce acest fapt către extreme: în comparaţie cu mai toate ţările europene de la vestul nostru, densitatea totală de locuire este mică, dar aglomeraţia este mare.

Cu alte cuvinte, în comparaţie cu mărimea teritoriului, suntem puţini locuitori, chiar şi dacă excludem zonele montane, mai greu de locuit. Pe de altă parte, dacă ne uităm la densitatea de locuire în interiorul aşezărilor umane, cu alte cuvinte la câţi suntem în raport la suprafaţa totală a zonelor intravilane, ne plasăm deasupra mediei europene. Oraşele româneşti sunt cele care sunt încă şi mai aglomerate, dispunând de puţine spaţii între blocurile dezvoltate mult pe verticală.

Bucureştiul este exemplul aproape radical în acest sens: nu doar în ultimii 20 de ani, dar şi în perioada comunistă, oraşul s-a dezvoltat pe verticală, ignorând nevoia de pieţe şi piaţete, parcuri, locuri de parcare, statui, băncuţe pe care oamenii să se poată odihni, şi chiar artere de circulaţie.

Probabil că dacă ne-am fi plasat cu 300 de ani în urmă, acest lucru nu ne-ar fi deranjat. Mai important ar fi fost să avem ce mânca, să avem apă de băut, să nu fim expuşi frigului sau atacurilor unor armate duşmane. Astăzi însă, simplele nevoi de bază sunt completate cu o preocupare accentuată pentru calitatea vieţii. Aceasta este exprimată şi printr-o atenţie sporită pentru a trăi în vecinătăţi curate, nepoluate, pentru a nu irosi timpul aşteptând în trafic, pentru acces rapid la varii utilităţi publice, locuri de agrement şi distracţie etc.

Soluţiile pot fi diverse, însă eu cred că ar trebui să se concentreze pe două direcţii esenţiale: dezvoltarea pe orizontală a oraşului şi descentralizarea ţării.

Concentrarea excesivă în capitală a activităţilor financiare, administrative şi artistice, asociată dezvoltării continue pe verticală a condus la creşterea continuă a aglomeraţiei. Discuţia despre zona metropolitană constituie o primă soluţie, în ciuda faptului că se poartă foarte târziu. Este nevoie însă să fie completată cu o serie de investiţii în infrastructură, probabil costisitoare, dar mai mult decât utile: Este vorba de artere largi de circulaţie, probabil multiplicarea căilor de a ieşi din oraş fiind necesară. Se adaugă locuri de parcare sub- sau supra-terane cel puţin în preajma acestor artere, astfel încât căile de acces în oraş să nu (mai) fie sufocate de maşinile parcate pe marginile drumului. Tuneluri ce conectează centrul de periferie, precum cele din Bruxelles, pot constitui o soluţie tehnică. Creşterea capacităţilor de transportul în comun completează peisajul, în o a doua fază impunându-se apariţia locurilor de parcare sub şi supraterane din cartierele rezidenţiale. Toate acestea pot creşte atractivitatea reală a zonelor periurbane şi ar fi firesc să fie completate cu interdicţia de a construi noi clădiri în interiorul Bucureştiului.

Mutarea activităţilor industriale către alte zone, impune conexiuni bune cu astfel de zone. Este firesc însă să fie încurajată descentralizarea activităţilor financiare, administrative şi artistice. Aceasta ar putea elimina nu doar aglomeraţia din Bucureşti, dar poate şi tempera dezvoltarea distorsionată, inegală, pe care o cunoaşte azi România. Din nou, investiţia în infrastructură rutieră, dar şi în căi ferate decente ar putea contribui la o descentralizare firească….

Completând imaginea, aş nota faptul că fără măsuri rapide, oraşul se va sufoca din ce în ce mai tare. Trecând însă la soluţiile sugerate mai sus, ţinând cont şi de relativa subpopulare a ţării, România poate deveni în timp un loc atractiv pentru migranţi provenind din Vestul Europei!

1 comentarii:

Cosima Rughinis spunea...

Pai, eu stau langa metrou la Titan. Pe langa micutul bulevard cu doua benzi si tramvai care leaga Titan de Auchan, la trei statii departare, au inmugurit... nici nu stiu cate blocuri, sincer. Inalte, desigur. Estimativ, as zice 15. Habar n-am unde o sa se dea oamenii astia cu masina. Sau in ce metrou o sa incapa.