Tehnici de parcare

Fotografia de mai jos e realizată miercuri după amiază, pe la ora 13.

Aleea din imagine nu se înfundă ci coteşte la stânga pe după bloc şi iese într-o străduţă mai largă. Acest lucru se petrece şi în susul şi în josul fotografiei. La mijloc, în dreapta, între blocuri, este doar o parcare.



Cu o seară înainte, marţi pe la ora 23, Mălina îmi arătase maşina gri. În spatele ei se afla, ca şi acum, un tai. Ca şi în imagine, taxi-ul dăduse mai întîi din faruri, apoi se lămurise că nu e nimeni în maşina gri, dăduse cu spatele pe aleea acoperotă cu zăpadă şi plecase bombănind.

Aşa s-a gândit proprietarul maşinii gri că e bine să parcheze: în mijlocul drumului, timp de măcar 14 ore (nu ţtiu exact când a plecat de acolo...).

Deh, chestie de respect.

2 comentarii:

literelibere spunea...

nesimtire se numeste si e boala nationala...

poate se mai trezeste cineva care sa ma invite si pe mine sa-mi schimb domiciliul in strainate :).

PS. la multi ani!

Bogdan spunea...

Ei, eu am fost plecat o saptamana, plecat oarecum fara sa imi inchei treburile, dar plecat departe de Internet, departe de parcari aiurea, departe de Romania, si abia cand am schimbat avionul la Viena am reinceput sa simt apropierea de casa :)

Abia acum vad comentariul tau si abia acum vin cu un La Multi Ani! intarziat...