4 iulie 2011

Rezultatele la BAC: oare aşa să fie??

Ca şi anul trecut, intrigat de cifrele raportate de presă in ce priveşte Bac-ul, am repetat analiza promovabilităţii privită din perspectiva mai largă a ce se întâmplă cu generaţia de referinţă.

Cu alte cuvinte m-am uitat nu doar la câţi au promovat din total înscrişi, ci şi la raportul dintre numărul de reuşiţi şi câţi sunt la vârsta de Bac. Acum e complicat, dat fiind că unii încep şcoala la 6 ani, alţii la 7, alţii chiar la 8. Cei care încep şcoala la 7 ani sunt mai mulţi, aşa încât am decis să fac raportări la dimensiunea acestei generaţii (vezi tabelul).

Importantă este însă şi relaţia cu numărul celor înscrişi. O parte din aceştia pot proveni dintre cei ce au picat în anii anteriori, prin urmare datele ar trebui analizate în dinamică.

Nu am timp să intru în multe amănunte, aşa că pun direct rezultatele analizei. Mai întâi, în tabel, prezint cifrele, valide pentru sesiunea din vară a Bac-ului începând cu 2004 şi până în 2011. (click pe tabel pentru a vedea mai bine imaginea!)

*numărul celor ce erau în viață la recensământul din 2002
**sursa: calcule proprii pornind de la http://bacalaureat.edu.ro. Am luat în calcul doar sesiunea de vară a bacalaureatului.


Tabelul confirmă deteriorarea sesizată de presă. E posibil însă ca aceasta să aibă o altfel de explicaţie. Hai să vedem câteva grafice.



Observaţi o relaţie? Hai să o vizualizăm mai bine în al doilea grafic:
La rate mari de înscriere la Bac, se pare că rata de promovabilitate scade (e firesc: se înscriu mulți, indiferent de nivel, deci crește probabilitatea de nereușită).


Şi acum şi mai clar:



După cum se vede, R2 este enorm, relaţia este extrem de puternică. Contează prin urmare enorm câţi s-au înscris, mai ales că o bună parte dintre înscrişi ar putea proveni dintre cei ce au picat în sesiunile de bacalaureat din anii precedenţi.

Când raportul dintre generația anterioară și cea curentă este mai mare pare a apărea un efect negativ suplimentar (confirmat de analiza multivariată, pe care nu o prezint aici, dar care oricum trebuie luată cu precauție dat fiind numărul mic de poncte pe care bazez estimarea).

Concluzia este simplă: aparenta scădere a performanţei la bac este posibil să fie consecinţa unei combinaţii dintre numărul de înscrişi şi numărul de picaţi din anii anteriori. Pentru aceasta ar fi însă util să vedem care este promovabilitatea celor proveniţi din generaţia de absolvenţi curenţi și cum variază ea de la un an la altul. Astfel de date sunt disponibile în bazele de date ale ministerului, însă cel puţin momentan eu nu am acces la acestea.

Prin urmare cred că, înainte de a ne repezi cu capul înainte aşa cum că o fac zilele acestea media, politicienii şi responsabilii guvernamentali, nu ar fi rău să analizăm mai bine situaţia şi apoi să tragem concluzii. Senzaţia mea este că de fapt rezultatele din 2011 ar putea fi cam la fel de proaste ca în toţi cei 7 ani precedenţi, dar e posibil să existe un ușor trend descrescător. Fără date însă, nu am cum verifica această ipoteză mai mult decât am făcut/o mai sus.

15 comentarii:

camil spunea...

foarte interesant, bine ar fi să vedem și astfel de analize în presa autohtonă, în loc de eternele lamentări și căutare a „vinovaților”; eu aș zice că rezultatele de anul acesta nu sunt deloc o tragedie, ci reflectă - cât de cât doar nivelul actual al învățământului românesc

Jocul orb spunea...

Foarte interesanta analiza.
Pentru ca nu m-a mai preocupat de mult subiectul imi lipsesc insa cateva date legate de desfasurarea BAC-ului. Picatii pot incerca de oricate ori? Si corectarea acum se face in interiorul centrului, cu profi din centrul respectiv, sau exista o corectura centralizata? (asta apropo de cei 65 de 10)
Si imi mai lipsesc informatii neoficiale: se copiaza din ce in ce mai putin la Bac? Deja parca de anul trecut s-a scris ceva in presa pe tema asta

Bogdan Voicu spunea...

@ camil: cred ca valva starnita are si efecte pozitive: am vazut cativa politicieni (unii avand si gradul de profesor universitar), afirmand ca au aflat ca acum Romania are foarte putini absolventi de studii superioare, si se plaseaza pe ultimele locuri la teste precum PISA. Ce e drept era util daca ar fi aflat si domniile lor acest lucru macar de prin 1997... In fapt situatia este practic neschimbata de atunci si cred ca era cam la fel si prin anii 1980...


@J.O. :) : nici eu nu stiu chiar toate detaliile, insa:
a) daca pici poti da din nou de mai multe ori (cred ca e o limita de timp de ordinul a macar 10 ani de la absolvire)

b) corectarea se face de catre comisii din afara liceelor, asa cum era si in 1991, cand am dat eu bac-ul.

c) e posibil ca anul acesta sa se fi copiat ceva mai putin. Totusi, sa nu uitam de cele 98 de lucrari identice de la limba romana de la un liceu din Timis...

Cosima spunea...

Placuta si utila analiza. Si graficele arata bine, si R2 e frumos.

Cosima spunea...

Totuși, acum că ma uit mai bine, încep să am îndoieli cu privire la curbă. Adică, ar fi mers o curbă și dacă rata promovabilității în 2011 ar fi fost de 48% în loc de 35%. Într-un fel, curba se auto-validează. Dacă era altă rată, era altă îndoitură... tendința nu este suficient de clară, fiind puține puncte și ultimul punct fiind decisiv pentru stabilirea formei ei.

Anonim spunea...

Dar cum se explica cresterea brusca a ratei de inscriere in ultimii 2 ani? Nu cred ca poate fi vorba doar de cei care dau de mai multe ori, pentru ca in fiecare an s-au inscris elevi si din anii precedenti.

Bogdan Voicu spunea...

@Anonim:

Se vede in tabel:
- generatia 1990 are 340 de mii de tineri
- generatia 1991 are doar 270.000
- in 1992 s-au nascut ceva mai putini: 260.000, iar apoi generatiile se stabilizeaza ca volum, cu fluctuatii relativ reduse de la un an la altul.

20% picati in 2009 ar insemna cam 68.000. Ei reprezinta insa mai mult de 25% din generatia urmatoare.
Asta duce la cresterea spectaculoasa de inscrisi din 2010 si se reflecta si in rata crescuta de inscriere din 2011.

Abia peste 2 ani ma astept sa intram in relativa normalitate, in sensul de a putea compara fara bruiaje demografice ratele de inscriere si promovabilitate la Bac de la un an la altul...

Bogdan Voicu spunea...

@ Cosima: Asa am zis si eu dupa ce m-am uitat la graficul cu puncte albastre. Cel cu puncte rosii pare a fi mai convingator.

In plus, e nevoie de control si pentru variatiile de flux demografic amintite in comentariul precedent.

Oricum, fara validare pe date (vazut ce au facut la Bac intre 2004 si 2011 cei proveniti din generatii diferite de cea care a absolvit in anul respectiv), cele de mai sus sunt doar ipoteze...

(datele exista: pot fi preluate de la minister sau copiate de pe site: pentru fiecare an in oparte sunt intre 17.000 si 22.500 de copy-paste-uri ca sa generezi baza de date.)

Cristian Florentin spunea...

Sunt de acord ca in presa exista o "turca a opiniilor" (cum zicea cineva) vizavi de Bac, dar parca nici analiza asta nu-i cum ar trebui. Doamna profesoara Cosima a atras atentia ca R patratul ala e cam mititel pt a testa ipoteza. Eu am incredere in argumentul ei, tu faci ce vrei. Si daca ar fi adevarat ca influenteaza si cei inscrisi din alti ani, e vreo scuza, vreo justificare pt rezultatele slabe la Bac? Adica dincolo de joaca asta cu SPSS-ul, analiza ta n-are niciun orizont.
Am observat si acum, si cand am fost in facultate (am terminat in 2008) un dispret al sociologilor pt ziaristi, care se hazardeaza in pareri. E adevarat, dar daca stai sa te gandesti sociologul ar trebui sa fie ceva complementar ziaristului, avand aceeasi functie critica in societate, insa avand argumentul stiintei de partea lui.
Acuma, poate sa-mi spuna si mie cineva ce fac sociologii, in afara sa se joace cu SPSS-ul si sa-si manifeste asa un sictir arogant fata de "cei care se arunca cu capul inainte"? Predau multe si minunate cursuri pe la facultati, ajuta multinationalele sa-si vanda detergentii, politicienii sa-si cunoasca electoratul, ii mai gasim si prin comisii parlamentare etc. Dar unde e critica sociologilor la noi? Sa nu-mi zici ca pe Realitatea!!
Acuma or fi si sociologi care incearca un studiu mai amplu, mai scriu si-o carte, nu vreau sa fiu nedrept. Dar cati si cu ce impact?

Bogdan Voicu spunea...

Văzând acel R2, am fost obligat să verific de câteva ori datele: este suspect de mare, indicând fie vicii de calcul, fie o relație extrem de solidă... Cam asta spunea și comentariul Cosimei.

În rest, comentariul de mai sus este un pic cam trist: l-am regăsit ca atare la mulți sociologi români și am înțeles reprezenta un loc comun în sociologia engleză și americană prin anii 1970. Chestiune de dezvoltare, la urma urmei.

Diana Coman spunea...

Foarte interesant, dar efectul promotiilor anterioare nu-mi pare ca e suficient sa explice o rata de promovare mai mica. Tocmai ce-am publicat azi (abia azi am vazut si articolul tau) cateva grafice exact pe evolutia ratei de promovare, luand in calcul si aspectul acesta - poate te intereseaza sa arunci o privire.

Daca te intereseaza datele din 2011, le-am extras eu de pe situl ministerului si le poti downloada in format csv de pe blogul meu. Gasesti acolo si o sinteza cu analizele facute pornind de la datele astea.

Bogdan Voicu spunea...

Interesant. Mă uit ceva mai pe seară și reacționez...

Dr.A spunea...

Daca excludem generatia anterior picata promovarea de anul asta ar fi cu 5% superioara (48%).

Motivul pentru care se prezinta tot mai multi la bac e ca s-a desfintat invatamantul care nu ducea la BAC recte scolile profesionale.

Bogdan Voicu spunea...

Oare așa să fie?
Sau să fie legat de abandonul prematur uriaș?
Sau de migrația în străinătate, cu copii cu tot? (cei care au migrat, cel puțin până de curând, erau mai bine educați decât restul populației...)

Părerea mea este că este câte puțin din toate. Sper ca datele publicate de Diana, puse laolaltă cu alte date care teoretic sunt publice, să permită analiza serioasă a acestor ipoteze și să începem să ne lămurim despre ce este vorba aici...

haine online spunea...

NU este asa eu am copiat la bac tot,veneau profesori cu rezolvarile,deci romania=spaga asa se cam traduce

Convorbire telefonică cu ... un hoț??

Sună telefonul, de pe un număr necunoscut, vizibil (adică nu este ascuns), iar o voce de bărbat mă angajează în următoarea convorbire: -  ...