Mi s-a întâmplat din nou să mi se spună că aş aparţine Facultăţii de Sociologie de la Universitatea din Bucureşti.
E adevărat că am predat acolo în 1999, şi apoi o jumătate de curs în 2004/2005 şi alta 2005/2006, împreună cu profesorul Mărginean. Altfel însă, facultatea a fost mai degrabă dezinteresată decât interesată de serviciile mele, neavând niciodată vreo solicitare de curs.
Ca timp, am predat mai mult la Secţia de Ştiinţele Educaţiei de la UB (7 ani universitari: din 2001 în 2008) şi la Facultatea de Sociologie de la ULBS (din 2001), unde de altfel încă mai sunt afiliat.
Mă cam irită prin urmare atunci când mi se tot spune "voi aici [la facultate] la Bucureşti" şi mă tot întreb care or fi mecanismele care îi fac pe oameni să mă eticheteze ca atare...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
De la o vreme, a pătruns și în rețeaua mea de prieteni nebunia cu Bună (virgulă) Bogdan (virgulă) . Hai să explic, că poate nu sunteți la ...
-
Uite câteva hărţi despre care generaţia mea nu a prea învăţat la şcoală. Le-am fotografiat la Chateau de Vianden , despre care am scris cu... -
Cam greu să baţi dacă refuzi să joci şi în jumătatea adversarului. Cam asta am gândit: în 1990, după România - Irlanda 0-0, în optimi în 199...
6 comentarii:
Mda, in ciuda lipsei de precizie a etichetatorilor, totusi esti un produs al respectivei facultati, lucrezi la ICCV care este in multe privinte doar o anexa a facultatii (sau mai degraba institutul si facultatea sunt instrumente ale aceluiasi/acelorasi grup/grupuri), colaborezi si ai colaborat cu nume importante si mai putin importante din facultate. Deci, desi etichetarea nu e precisa, are un sambure de adevar. Poate "sociologie bucuresteana" ar fi mai corect.
Uite asta ma enerveaza:
1. faptul ca unii se reped sa eticheteze ICCV drept anexa a facultatii: daca ne uitam la performanta academica (ISI, BDI, ...), ar putea fi eventual invers.
2. am absolvit si alte facultati, asa ca nu vad de ce locul de unde am absolvit m-ar eticheta. Mai mult, daca ma intreaba cineva, cea mai importanta institutie pe care am absolvit-o vreodata este Liceul Ion Luca Caragiale Ploiesti.
3. Colaborez si am colaborat cu oameni din numeroase alte universitati si centre de cercetare, multi (majoritatea?) mai importanti sau la fel de importanti ca sociologii de la UB.
4. Nu sunt bucurestean si nu vad de ce ar exista asa-numita "sociologie bucuresteana", altfel decat in centralismul unora. La urma urmei chiar in Bucuresti mai sunt, in afara FSAS-UB, numeroase alte facultati de sociologie, centre de cercetare in doemniu, basca agentii de colectare a datelor... (acesta pare un lucru pe care cei de la Facultatea de Sociologie de la UB evita sa il descopere)
Poate dpdv al logicii ai dreptate. Dar,
(1) ICCV-ul ca si facultatea sunt
controlate de acelasi grup (ca sa nu zic clica, in sensul cel mai Mills-ian al termenului), ca mai sunt si altii pe acolo care isi fac pur si simplu treaba poate conteaza mai putin si din afara nu se vede diferenta.
(2) nu esti oare un pic naiv aici? Nu cred ca se refera nimeni la ce institutie de invatamant ti-a marcat cel mai mult viata. Totusi, cei care iti spun ca esti de SAS probabil ca iti sunt colegi de breasla si, deci, etichetarea se face intr-un anumit context in care este foarte usor de inteles de ce se face referire la facultate (tocmai, nu ca institutie la care ai absolvit, ci mai degraba ca grup/uri cu care esti afiliat intr-un fel sau altul, ca o consecinta a absolvirii).
(3)Corect. Deci, asta ar trebui sa ne faca sa intelegem ca este mai mult la mijloc (asta insemnand ca la celelalte puncte de mai sus se adauga si alte lucruri). Ar trebui studiat sistemul de clasificari in mediul academic (a la Bourdieu).
(4)Nu am nici un cuvant de lauda pentru sociologiei bucurestene (si cu atat mai putin pentru SAS care imi provoaca o usoara senzatie de greata), care, desi nu este in nici un caz monolitica si nici "centrala", nu este nici o exagerare sa spun ca este mai mult sau mai putin sub dominatia unui grup sau unor grupuri relativ restranse, bine inchegate si cu relatii stranse intre ele. Iarasi, daca vrei sa invoci toate institutele, agentiile, si pana la urma toti birocratii cu diploma desigur ca obtinem ceva (aparent) incoerent. Daca ii luam totusi numai pe cei care mai fac cat de cat sociologie eu zic ca eticheta e cat de cat valida. Oricum, discutia are un oarecare caracter speculativ (din partea amandurora). Ne-ar trebui cercetare, dar atunci cand am sa vad cercetari sociologice despre campul si practica sociologiei in romania/bucuresti (se subintelege ca nu ma refer la studiile cu caracter semi-dubios prin romantismul lor care se incadreaza la rubrica "Istoria sociologiei romanesti" si nici la autobiografii aseptizate sau interviuri intre amici), ei bine atunci poate nu o sa mai vorbeasca nimeni de sociologia bucuresteana si poate pe unii ca mine nu ii va mai dezgusta SAS. Pana atunci ne vom multumi cu mici analize stupide (faptul ca sunt scrise de asa-zise somitati nu scuza calitatea cel putin indoielnica a continutului) cum sunt articolele asa-zisei dezbateri din "Inovatia sociala" (sunt curios ce zici de revista asta, poate scrii un post).
E adevărat că lumea este mai simplă când folosim doar 3-4 etichete, în loc să îi acceptăm diversitatea. Adesea însă, în opinia mea, este util să vedem şi cum arată diversitatea. Iar în cazul de faţă s-ar putea ca diversitatea să conteze mai mult decât o etichetare destul de simplistă. Cu alte cuvinte:
(1)
ICCV angajează in clipa de faţă 31 de sociologi (sau mai mulţi, dacă am numărat eu bine). Dintre ei, cred că 9 au relaţii formalizate cu FSAS-UB, altele decât înregimentarea ca doctorand (i.e. predau la facultate). Mai sunt 2 care au avut astfel de relaţii până recent.
Ca unul care vin din ICCV pot spune că interesele de cercetare şi dezvoltarea institutului din ultimii 8-10 nu au fost defel paralele cu cele din facultate, iar cel mai des interesele oamenilor din cele două institute nu au avut de a face unele cu altele.
Poate că reprezentările celor din afară sunt altele, ceea ce este desigur important. A extinde însă interesele a 9, maxim 11 oameni asupra altor 20 pare în acest context destul de nepoliticos pentru cei 20 (chiar dacă se opinează că ăştia 20 ar „conta mai puţin”???).
(2)
Am colegi de breaslă pretutindeni în lume şi sunt bun prieten şi integrat în grupuri de cercetare cu colegi numeroşi din afara FSAS-UB. Oare faptul că aceştia din urmă sunt mai mulţi decât cei din FSAS-UB nu o conta defel?
Simpla etichetare a tuturor pe baza unui singur atribut mă trimite cu gândul la labeling (Howard Becker), sau mai degrabă la complementul acesteia, la o normativizare ce impune tuturor să facă parte din nişte grupuri/să respecte nişte norme care există în capul celui ce etichetează. Eu sper că totuşi suntem într-o societate în care este permisă ne-înregimentarea în grupurile reprezentate de unii ca fiind dominante.
(4)
Relaţiile respective se extind mult în afara FSAS-UB şi pot fi regăsite la nivelul tuturor instituţiilor academice din România. La fel, întâlnim astfel de relaţii, din câte am observat, cu probabil aceeaşi extindere, şi în Germania, Olanda, Suedia, Italia. Aş opina că sunt peste tot. Asta nu face însă ca organizaţii diferite să fie etichetate drept identice doar pe baza existenţei unor relaţii între ele şi la o simplă aruncare de privire asupra lor.
„Birocraţii cu diplomă” sunt, în opinia mea, la fel de bine dotaţi pentru a gândi ca şi angajaţii din universităţi. Nu văd de ce ar trebui eliminaţi????
Nu ne intelegem. Iata motivele:
(1) Consideri ca ce am semnalat eu ar fi mai degraba opinii personale cu caracter normativ, ceea ce nu sunt. Am plecat de la faptul ca etichetarile chiar se fac asa si nu ca ar trebui facute asa. Dovada este chiar nedumerirea ta din postul initial. Ca am incercat sa gasesc explicatii, asta e alta poveste dar in nici un caz nu am spus ca etichetarile ar trebui sa se faca intr-un fel sau altul (desi recunosc ca poate nu m-am exprimat foarte clar).
(2) Corolar la (1) Contra-motivatiile gasite de tine sunt "bune" dintr-o perspectiva (pur) rationala si in sensul asta sunt normative. Din punct de vedere al practicii, clasificarile nu se fac niciodata asa cum "ar trebui" sa se faca.
Depinde ce intelegi prin "birocrati cu diploma." In primul rand, faptul ca facultatea arunca sute de sociologi "pe piata" anual, respectivii ajungand cel mult asistenti de cercetare in vreun institut obscur (sau, prin relatii, pe la vreunul mai cunoscut) nu inseamna nimic. Uite-te pe curriculum si vei vedea ca facultatea produce mai degraba birocrati in adevaratul sens al cuvantului si mai putin sociologi, in sensul de specialisti in sociologie (deci, si diploma este intr-o mare masura diploma de birocrat). In al doilea rand, nu sunt de acord cu etichetarea tuturor celor mentionati de tine ca "sociologi." Cineva care se ocupa de colectarea datelor/tone de sondaje analizate (mai mult sau mai putin) mecanic (lucru care vine de la sine cand numai cu asta te ocupi) este mai degraba un statistician sau cel mult un metodolog (in sensul restrans al conceptului de metoda). Bineinteles, asta e opinia mea cu caracter normativ.
Şi eu cred că cea mai mare parte din explicaţie este cea amintită mai sus (nu, nu luasem cele scrise drept opinii personale, ci doar mă deranja normativismul care stă în spatele comportamentelor/atitudinilor lansate ca explicaţie).
Tocmai asta continuă să mă irite: cei ce fac astfel de etichetări sunt de fapt colegi de breaslă, din cei care sunt implicaţi în mediul academic, care teoretic ar fi de fapt capabili să observe diferenţele.
Altfel, înţeleg că extinderea este similară celei efectuate de unii politicieni italieni, spre exemplu: român=ţigan=hoţ sau de politicieni români: #are altă opinie#=#inamic#=#nu vorbim în veci cu el#.
Cum nu cred că aici e vorba de rea voinţă, ci mai degrabă de competenţe, mă întreb care ar fi meseria la care se pricep aceşti colegi ...
În fine, urma urmei, săptămâna asta a trebuit să explic din nou ce e aia modernitate unor colegi cu titluri şi grade universitare de la conf. în sus, aşa că nu prea văd de ce continui să mă mir...
Mda, şi continui să îmi dau seama că cea ce refuz eu să pricep este că de fapt nu e vorba de mirare, ci de frustrare. De aici probabil şi replicile relativ dure.
Mulţam de ajutor la clarificare şi uite şi un relativ dezacord cu ideea că Contra-motivatiile gasite de tine sunt "bune" dintr-o perspectiva (pur) rationala si in sensul asta sunt normative. Din punct de vedere al practicii, clasificarile nu se fac niciodata asa cum "ar trebui" sa se faca. Eu încă sper într-o comunitate în care membri nu lucrează cu astfel de etichetări simpliste, cel puţin în interiorul ei, fiind suficient de moderni, de raţionali, pentru a le depăşi. (evident le vor înlocui cu unele tot simpliste, dar un pic mai elaborate :). Nu cred că acest lucru este o utopie, dat fiind că, la un moment dat, pentru o scurtă perioadă de timp, am experimentat ceva similar.
Trimiteți un comentariu