Noi toţi suntem un soi de Spiru Haret ... (universitatea, evident!) :((
Ceea ce evităm să spunem este că scandalul de la Spiru Haret este doar vârful aisbergului educației superioare. El nu afectează doar USH, ci este comun pentru numeroase (toate???) facultăți de stat şi particulare.
O ştiu bine şi studenţii, şi cadrele didactice. O ştiu bine notele din cataloage.
Şi prin alte părţi se petrece la fel (am în minte exemple din Olanda, Portugalia şi SUA), dar la noi a ne face că predăm şi a ne face că învăţăm joacă prea mult rolul de sport naţional. Iar discuţia de duminică, de la PSD, arată destul de clar că şi liderii politici o ştiu. La urma urmei şi ei, prezidenţiabili sau nu, au diplome de licenţă, master sau doctorat, unii făcând şi câte 2-3 facultăți în paralel cu demnitățile publice ocupate...
Iar alţii ştiu ei bine cum se obţin titlurile de profesor sau conferenţiar... (să vă spun şi care e diferenţa dintre conferinţa la care particip în clipa de faţă şi genialele nimicuri descoperite prin metodele "ghici" şi "cărţile din cărţi se fac", debitate adesea pe bandă rulantă de iluştrii profesori români despre care nimeni nu a auzit în lume???)
Dacă nu dăm niciodată lucrurile pe faţă, atunci nu vom avea vreodată dreptul moral de a mai acuza "sistemul".
O ştiu bine şi studenţii, şi cadrele didactice. O ştiu bine notele din cataloage.
Şi prin alte părţi se petrece la fel (am în minte exemple din Olanda, Portugalia şi SUA), dar la noi a ne face că predăm şi a ne face că învăţăm joacă prea mult rolul de sport naţional. Iar discuţia de duminică, de la PSD, arată destul de clar că şi liderii politici o ştiu. La urma urmei şi ei, prezidenţiabili sau nu, au diplome de licenţă, master sau doctorat, unii făcând şi câte 2-3 facultăți în paralel cu demnitățile publice ocupate...
Iar alţii ştiu ei bine cum se obţin titlurile de profesor sau conferenţiar... (să vă spun şi care e diferenţa dintre conferinţa la care particip în clipa de faţă şi genialele nimicuri descoperite prin metodele "ghici" şi "cărţile din cărţi se fac", debitate adesea pe bandă rulantă de iluştrii profesori români despre care nimeni nu a auzit în lume???)
Dacă nu dăm niciodată lucrurile pe faţă, atunci nu vom avea vreodată dreptul moral de a mai acuza "sistemul".
Comentarii
E drept, USH reprezinta culmea aberantei in invatamantul universitar. Poti absolvi o facultate fara sa fi citit nu o carte, dar nici macar un articol sau o fraza coerenta. Totul e sa afli raspunsurile corecte din grila (pana si licenta se acorda printr-un examen-grila). Dar exista probleme asemanatoare ca principiu si in invatamantul de stat. Si acolo trebuie pusa sare pe rana, pentru ca altfel totul de va cicatriza prost si dupa multa vreme.
A doua problema este incurajarea studentilor interesati si competenti. Cred ca aici Unibuc este mult mai buna decat Spiru Haret - in sensul ca macar ne dam silinta.
Una peste alta, de dragul discutiei, cred ca sunt unele diferente importante intre Unibuc, de exemplu, si o universitate care printeaza diplome.
Problema în România nu stă însă (numai) în procesul de evaluare. Ea se regăseşte din plin la calitatea muncii depuse în timpul semestrului. În comparaţie cu aceasta evaluarea nu contează practic deloc. Pe urmă, aşa cum zice Radu, scalele sunt oricum relative la valoarea grupei de studenţi, nu au cum să fie absolute...
Revenind la calitatea procesului, că nu evaluare e vorba în primul rând la USH sau oriunde în RO, cred că indicatorul ce poate fi utilizat în acest sens este număr de pagini pe săptămână de citit, cu variaţii ce ar include număr de articole de citit, număr de paper-uri de elaborat (nu, nu de referate, ci de articole). Dacă compar exemple din sociologie din Suedia, Spania, Olanda, USA, Anglia şi până şi din Luxembourg (!!! - unde învăţământul superior nu e tocmai bine dezvoltat) cu România, inidferent de facultate (da, Cosima, inclusiv UB :p), atunci mi-e teamă că distanţa dintre UB şi USH pare tare mică :((
pe scurt, apreciez faptul ca gasesc, in fine, un ton mai echilibrat, sau mai putin maniheist, decat de obicei. iata si cateva observatii de insider, in speranta ca vor mai arunca ceva lumina (sau macar ca vor adauga ceva detaliu) asupra chestiunii
in privinta sistemului de evaluare:
1. povestea cu evaluarea computer-based si cu faimosul si costisitorul soft (pe numele sau BlackBoard) dateaza de exact 3 ani academici, adica din perioada in care universitatea nu o luase asa pe aratura in privinta numarului de studenti
2. imi aduc aminte ca, pe-atunci, in unele facultati (poate in toate sau intr-o majoritate - dar nu am astfel de date) s-a facut un sondaj printre studenti, care s-au aratat aproape in unanimitate pentru sistemul de evaluare online cu teste grila. acum, nu sunt convins ca el nu ar fi fost impus de sus no matter what, dar cert e ca centrul a avut asentimentul studentimii (nu ca asta ar fi un argument)
3. au urmat 3 ani de experiente cu platforma, care e ceva mai flexibila decat pare la prima vedere. adevarul e ca computer illiteracy - si lenea - printre profesori a limitat masiv utilizarea sa
4. dupa primul an de experimente cu BB (destul de socante pentru corpul profesoral, de altfel), s-au facut totusi anumite schimbari - cel putin la unele facultati. de pilda, daca la inceput tot bancul de teste (2-300 de intrebari, de regula) era postat pe site-ul facultatilor, asta nu s-a mai intamplat (din nou, cel putin in anumite facultati). la anumite materii s-au introdus probe practice pe langa testele grila (predau o asemenea materie la anul I si cred ca nu exagerez atunci cand estimez ca cam lasat cam 25-35% dintre studenti vara asta). fine, bancurile de teste sunt inlocuite in proportie de 50% in fiecare noua sesiune
5. problema sistemului de evaluare ramane, deocamdata, ca e impus; ca deciziile de schimbare / complementare se iau greu, dupa multe deliberari si munca de convingere; si, desigur, ca n-are flexibilitatea modelului clasic de evaluare
trecand de explicatii, cateva observatii de fond:
1. mi se pare frustrant (pentru unul ca mine, adica un prof de la ush) ca nimeni nu spune sus si tare ca, in RO, invatamantul la distanta este jalnic aproape peste tot, in conditiile in care e generalizat. ID-ul autohton nu are nimic cu filozofia de odinioara a invatamantului la distanta (a la Open University sau SUA de acum cateva decenii). e pur si simplu o initiativa "antreprenoriala" a universitatilor romanesti care in covarsitoarea majoritate a cazurilor n-are legatura - dar deloc - cu calitatea. o stiu pe propria-mi piele, dupa o experienta la o universitate de stat, dar si la a doua mana din destule surse
2. ministerul are destule sa-si reproseze in povestea asta, de la faptul ca a patronat (caci asta a facut) eliberarea de diplome la programe neacreditate/autorizate timp de mai multi ani; pana la faptul ca, de la legea acreditarii din 1993, a pastrat un sistem universitar centralizat in fruntea caruia a inscaunat o oligarhie academica de stat. ar fi putut, pana acum, fie sa mizeze pe un regim laissez-faire in care rolul de certificare / licentiere pentru profesii sa apartina chiar asociatiilor profesionale (ceva gen SUA); fie sa mentina centralismul lasand universitatile private (chiar asa suspecte cum erau ele la mijlocul anilor 90) sa participe la festinul comun. n-a facut nici una, nici alta, fapt care a mentinut polarizarea evidenta a pietei academice si victimismul, in parte indreptatit, al universitatilor private
cam asta... sorry daca am inghitit prea mult spatiu de comentariu. in rest, desigur, sunt de acord in mare cu observatiile voastre. mi se pare doar ca dezbaterea publica duce o uriasa lipsa de context
1. Se spune că USH are între altele şi "calitatea" de a fi refuzat evaluările ARACIS. Indiferent de pretext, a refuza arbitrului dreptul să arbitreze nu este în spiritul jocului. Mai mult decât atât, cei de la EUA (European University Association) au întâmpinat probleme similare în a evalua Spiru Haret (cel puţin aşa am înţeles direct de la EUA). Comentariile sunt de prisos.
2. Universităţile de stat au experimentat probleme similare cu accesarea de granturi ANCS. Prin urmare problema este reală, dar nu are de a face cu USH.
În plus, aşa cum ştiu direct de la EUA, cu care lucrez de destul de mult timp, nu ei sunt cei ce au suspendat procesul. Dimpotrivă. Iar reprezentarea lor cu privire la ce au aflat despre USH era una mai degrabă negativă. Din nou însă, EUA nu este o agenţie specializată în asigurarea/evaluarea calităţii...
una peste alta, toate cele de mai sus nu au fost o incercare de a scoate universitatea basma curata, ci pur si simplu de a adauga un pic de context