Sau, în fine, europenii din cele zece țări în care Reader's Digest a realizat un sondaj pe această temă.
Edițiile internaționale din octombrie ale revistei discută ceva mai pe larg rezultatele.

În ediția românească îmi dau și eu cu părerea. După cum spune mesajul de lansare a numărului:

Locuitorii a doua tari, Elvetia si Suedia, sunt considerati de semenii lor europeni ca fiind cei mai demni de incredere: 68% dintre cei chestionati au incredere multa sau foarte multa in aceste doua natiuni. Pe locul trei se situeaza Germania, cu un procent de încredere de 65%.

Natiunile in care respondentii au declarat ca au cea mai putina incredere sunt romanii (74% nu au incredere in noi), urmati de iranieni (72% procent de neincredere) si de rusi (in care 70% dintre respondenti nu au incredere). Cea mai mica incredere in romani o au cetatenii din Austria, Slovenia si Elvetia.

Bogdan Voicu [...] interpreteaza acest rezultat prin prisma faptului ca increderea se construieste prin interactiune, care poate fi directa sau mediata. „Daca o luam pe cea directa, exista tendinta naturala de a credita cu mai multa incredere pe cei care arata mai bine, sunt mai bine imbracati, se spala, au maniere alese, sunt mai bine educati” [...] “Romania sta rau la toate aceste capitole: avem mai putini indivizi cu educatie superioara decat aproape oriunde in UE, abandonul scolar prematur este enorm in comparatie cu media UE, avem mai putin acces la apa curenta decat oriunde in UE, suntem mai saraci decat oricine, exceptand bulgarii. Asta face ca romanul mediu de care se izbesc alti europeni sa fie unul care nu are portretul-tip al omului de incredere“. Cat despre interactiunea mediata, ea este data de faptele relatate de mass-media. Oamenii de incredere sunt cei care nu fura, care nu au relatii conflictuale, care fac lucruri bune. Care sunt insa stirile-tip pentru Romania? „Hai sa le ignoram pe cele despre ispravi ale romilor romani prin Italia sau Franta. Raman disputele dintre presedinte si premier, plagiatul premierului, perpetuele cazuri de coruptie si delapidare“, adauga sociologul.

Mai multe găsiți în ediția tipărită a revistei, unde, printre cei ce comentează datele este și Tim Reeskens, un interesant sociolog olandez.

0 comentarii: