28 noiembrie 2016

PNL și programul său de guvernare

Așa cum am promis, mă uit la programele electorale, denumite „program de guvernare”.

Istoric

PNL este rezultatul fuziunii a două partide. Primul (PNL) era liberal și în ciuda fărâmițărilor numeroase, urmate de reunificări, toate aripile și aripioare sale au păstrat timp de două decenii doctrina liberală (aceasta a rămas nealterată la fuziunea prin absorbție a ApR în 2001). Al doilea venea pe filiera social-democrată a FSN/PD(FSN)/PD/PDL, partid ce s-a convertit de la social-democrație la creștin-democrație în 2006, devenind membru al Partidului Popular European în 2007, în urma fuziunii PD cu PLD, aripă desprinsă din PNL și condusă de Teodor Stolojan, fost membru FSN. Consecința fuziunii PNL-PDL în 2014 face ca noua formațiune să păstreze doctrina creștin-democrată a PDL și numele cu rezonanțe istorice de PNL, deși acesta nu mai descrie realitatea din partid.
Mă așteptam prin urmare să regăsesc o propunere creștin-democrată.

Programul de guvernare: generalități

Programul de guvernare al PNL nu există. Sau, mai exact, PNL și-a asumat o platformă în 100 de puncte, produsă de un politician independent (Dacian Cioloș), la care a adăugat alte 100 de puncte proprii.

Programul Cioloș include câteva propuneri concrete: Comisia de Tăiat Hârtii 2.0, continuarea pachetului anti-sărăcie. În rest sunt generalități și nimic altceva. Cele 100 de puncte ale PNL se remarcă prin înșiruirea de sloganuri, neacoperite de propuneri concrete sau trimiteri către pachete închegate de măsuri. La nivel doctrinar nu există o consistență deosebită, dar pot remarca faptul că măcar nu abundă în propuneri de stânga în ce privește pachetul social. Ce e drept, se poate specula și că de fapt neavând mai nimic la pachetul sociale, acest lucru poate de fapt să însemne orice…

Programul de guvernare: fezabilitate

În schimb, propune reduceri de taxe pe mai toate fronturile și creșterea salariilor în domeniul public: dublarea în sănătate și dublarea graduală în educație. Nu am observat cum ar atrage alte surse la buget. Prin urmare, cum creșterea economică nu poate fi uriașă, deduc că este un program nefezabil.

Tot la capitolul propuneri fără acoperire, am remarcat intenția de a înființa un „Fond Român de Dezvoltare Urban Rural” care va fi utilizat pentru „investiții strategice” (???) și cu scopul de elimina „deficite de finanțare în zone critice”. Trecând peste întrebarea investițiilor strategice ale statului, ca propunere a unui partid ce s-ar dori de dreapta, să notăm și faptul că fondul cu pricina ar atinge 11 miliarde de Euro în 4 ani, fiind alimentat din „investiții private”. Eu unul nu am înțeles inițial. Și am avut dubii serioase că o astfel de schemă poate conduce la rezultate transparente și la eficiență. Dar puțin mai jos spunea că de fapt banii vin printr-o nouă bancă de stat care atrage investițiile private ale … ministerelor, managementul său fiind privat. Sau poate nu asta vor a spune acolo, dar alt investitor nu văd menționat. Și se mai spune că va fi similară European Investment Bank. Numai că acolo capitalul este subscris de către acționari, iar acționari sunt cele 28 state membre ale EU, managementul nu este privat, banii nu vin din derularea proiectelor Comisiei Europene șamd.

Programul de guvernare: propuneri bizare

Sunt numeroase puncte ciudate în program.
Uite unul: „5. Tintirea ajutoarelor de stat: *Alocarea a 1 miliard euro în ajutoare de stat se vor traduce în cel puţin 2 miliarde de euro investite pe parcursul următorilor 4 ani.” Adică dacă dai ajutor de stat, acesta este condiționat de investiții de stat duble ca sumă? Sau „se vor traduce” este utilizat în sens caragialesc?

Propunerea 17 spune că se vor acorda vouchere culturale elevilor, ca aceștia să poată merge la teatru, muzeu, la activități de natură culturală sau educațională. Articolul mai spune: „În ziua activității culturale, părintele va avea programul de lucru redus la 4 ore”. Realizați care este costul a 4 ore de muncă pe an pentru câteva milioane de părinți? Oare cine îl va suporta?

Propunerea 65: „Neimpozitarea pensiilor militare”. Asta după ce la propunerea 14 avem: „Eliminarea impozitării tuturor categoriilor de pensii”. Deci cele militare vor fi de două ori scutite de impozit.


Educație, Cercetare, Migrație

Sunt trei lucruri care mă interesau în mod special: educația, cercetarea și migrația internațională. PNL și Cioloș nu spun nimic despre cercetare (de fapt Cioloș are un slogan pus acolo), nu spun nimic despre migrație, fie ea incoming sau outgoing (exceptând „stoparea migrației medicilor prin dublarea salariilor” în programul PNL). Prin urmare a fost simplu. M-am uitat la educație, am dat la o parte sloganurile (adică acele lucruri pe care le spune oricine, și care nu pot constitui un program în sine), și … mi-au rămas trei propuneri:
(1) dublarea salariilor (o promisiune electorală pe care deja am discutat-o);
(2) împrumuturile pentru studenți (voucherul educațional există de mulți ani în alte țări, e uimitor că nu a apărut până azi și la noi, deci ideea este de aplaudat);
(3) stimulente pentru firmele ce dezvoltă școli de ucenici pe lângă ele (de asemenea este o bună idee, pe care mai mulți au recomandat-o de acum vreo 20 de ani; eu am recomandat măsura cu 15 ani în urmă, o susțin și acum).


Altfel, Germania alocă 2,9% din PIB la cercetare. România alocă cu puțin sub 0,3%. Germania este preocupată de atingerea țintei europene de 3% până în 2020 și este enervată că Olanda, Suedia, Danemarca și Finlanda o depășesc. Am ales acest exemplu pentru a spune de ce programul PNL mi se pare nul. La fel stau lucrurile pe majoritatea domeniilor, acolo unde programul de guvernare nu există.

Concluzie

PNL a produs un program de guvernare doar în virtutea faptului că așa fac partidele în alegeri. Altfel, doar a adăugat niște rânduri pe o hârtie pe care Dacian Cioloș a pus niște declarații de intenție. Confuzia doctrinară a juncțiunii dintre social-democrații deveniți creștin-democrați și liberali poate fi parte a deficiențelor acestui program. Dar mai degrabă PNL anunță că nu se așteaptă să fie la guvernare. În caz contrar, ar fi avut un set clar de măsuri pe care să le implementeze de îndată ce ar da primul ministru sau pe care să le negocieze cu partidul la putere.

Niciun comentariu:

Convorbire telefonică cu ... un hoț??

Sună telefonul, de pe un număr necunoscut, vizibil (adică nu este ascuns), iar o voce de bărbat mă angajează în următoarea convorbire: -  ...