1 octombrie 2009

"Tatulici-ul light"

Nu ştiu cum se întâmplă, dar se întâmplă prea des.
Eu nu prea mă uit la televizor, dar când îl deschid dau peste câte un talk-show. Cândva mi se păreau interesante. Îmi amintesc cum în perioada 1996-1998, politica se făcea în bună măsură la talk-show. Adesea chiar se întâmpla să văd discuţii serioase. Aşa cum mi s-a întâmplat să văd acum pe la italieni, englezi sau portughezi. Vin 1-2 invitaţi şi dezbat câte o chestiune. Fiecare îşi spune părerea, este ascultat şi i se răspunde la obiect. Opiniile sunt argumentate. Chiar dacă uneori apar şi ironii, nu am prea văzut acel sterotipic "da' voi aţi făcut aia şi voi pe aialaltă".

Azi, dornic să văd ce e cu guvernul, am deschis Realitatea TV. Ca de fiecare dată am avut ocazia unică de a admira un sobor de oameni de bine (vă mai aduceţi aminte sintagma??): doi-trei ziarişti, unul de la PSD, unul de PDL, unul de la PNL şi unul independent, dar înregimentat bine pe la Cotroceni. Eu îi zic adunării ăsteia "stilul Tatulici light". "Tatuliciul clasic" include în jurul a 10 inşi care ar trebui să dialogheze 60 de minute, cu pauze publicitare şi cu intervenţii însumate ale moderatorului de minim 10 minute.

Oamenii ăia de participă în emisiune sunt de înţeles de ce nu construiesc dialoguri interesante şi se limitează la "ba pe-a mă-tii": nu au timp de argumentaţii, nu au timp să se asculte. Au în medie de vorbit cam 5 inute, iar pentru o poziţie bine argumentată ai nevoie de măcar două. Pe de altă parte au nevoie să iasă în faţă să tragă în sus de imaginea partidului. Singura soluţie raţională este să strige, să se agite, să arunce cu acuze, cu invective, cu jumătăți de adevăruri.

Evident, în cele din urmă vor părea superficiali, îmbuibaţi, incapabili să lege două concepte între ele. (într-un fel asta şi sunt din moment ce acceptă situaţia). Asta nu îl va deranja pe moderator. E bine ca ceilalţi, mai ales politicienii sau experţii invitaţi, să pară mai prostuţi. Astfel el (sau ea), moderatorul, va avea ocazia să tragă concluzii superioare, să rostească răspicat verdicte infailibile şi apoi să anunţe publicitatea. Ceilalţi 2-3 ziarişti pot zice şi ei câte ceva, doar sunt colegi de breaslă.

restul sunt chemaţi acolo ca să fie mulţi şi să se vadă ce mare realizator este moderatorul şi câţi oameni vin la el în studio. La urma urmei publicul vrea să îl asculte pe el, Marele Om, nu pe pricăjiţii ăia de invitaţi de la care un jurnalist decent ar şti să scoată opinii, informaţii şi picanterii interesante.

Vezi, de-aia nu-mi prea vine să mă uit la televizor...

3 comentarii:

Parvan spunea...

ba uita-te ca le zici bine.

Ultima oara cand le-am spus unor realizatori ca audientele-s mai mari la T-show-urile cu invitati multi pentru ca emisiunea arata altfel (pentru ca aia nevorbiti tind sa se manifeste mai excentric ca sa atraga atentia) .... mi s-a zis ca tocmai eu nu 'nteleg ca si-n astea politice fiecare are publicul lui (fenomen functional in entertainmenturile de duminica la pranz)


PS: daca te uiti suficient de mult o sa constati spre exemplu consecvente de vestimentatie ale diversilor invitati

Bogdan spunea...

Vezi, din punctul asta de vedere, talk-show-urile sportive sunt mai evoluate: au mai putini invitati in platou, chiar daca dureaza mai mult (ce e drept, nu stiu cum or fi alea pe GSP TV).

In schimb, de cate ori mi-au picat ochii pe astfel de emisiuni, era cate un nene, de regula patron de club, care isi dadea cu parerea prin telefon, in timp ce aiaialati statea smirna si ii ascultau vorbele...

Bogdan spunea...

BTW, ce zici, daca vine un Talk-Show decent, cu maxim 3 insi in platou, si nu scoate cine stie ce rating, dar are o audienta mult peste medie ca putere de cumparare, poate televiziunea in cauza sa vinda publicitate la un pret mai mare, tintita pe targetul cu pricina?

Convorbire telefonică cu ... un hoț??

Sună telefonul, de pe un număr necunoscut, vizibil (adică nu este ascuns), iar o voce de bărbat mă angajează în următoarea convorbire: -  ...