Erau
numeroase teme de discutat pornind de la programele electorale ale
partidelor. Am audiat în ultimele săptămâni multe opinii categorice
despre faptul că mă uit la programele de partid. Oameni care nu au
îndoieli mi-au spus, pe Facebook, fraze precum: „De
cand au partidele noastre programe ? [...] altceva nu au, sau doar de
fatada, nu avem noi cu adevarat doctrine, se prefac si ei”
Poziția de mai sus mi se pare calea simplă spre a evita munca. Munca de a studia ce au de spus partidele, de a le forța să facă lucrurile așa cum se fac.
Din fericire sunt oameni care au depus efort în a citi programe și a le compara. Menționez aici alegeriparlamentare2016.ro și openpolitics.ro.
Citind programele, devin evidente unele dintre subiectele fierbinți ale orei, cele care atrag soluții diferite dinspre partide.
Sănătatea ar
fi trebuit să fie un subiect cheie de campanie. Acolo, PNL dublează
salariile și elimină migrația medicilor. PSD elimină impozitarea. ALDE
leagă creșterile salariale de dinamica PIB. PMP organizează spitalele ca
fundații, transformă contractele de muncă în contracte pe termen
limitat și leagă plata de performanță. USR propune niște sloganuri.
Soluțiile sunt atât de diferite, încât meritau dezbatere. Iar cei că
spun că partidele nu au programe, ar găsi motiv să tacă și să își aducă
aminte despre rolul alegerilor în socializarea politică: este momentul
când oamenii conștientizează chestiunile fundamentale și le dezbat.
Sănătatea este foarte sus de 2 ani încoace pe agenda publică. Și iată că
partidele au produs frânturi de program, axate pe principii divergente.
Nu era cazul ca măcar acest lucru să fi fost discutat săptămâni la
rând? Nu era cazul ca media să insiste propunând subiectul? Sau să
întrebe partidele de ce niciunul nu amintește de contingentul de medici
neromâni, non-UE, școliți însă în România, cu rezidențiat făcut aici, și
care nu au drept de practică în spitale fiindcă nu sunt cetăți români,
căsătoriți cu români, părinți de români sau fiice/fii de români?
Migrația
este iarăși interesantă. Emigrația și imigrația. ALDE și PMP o resping
implicit sau explic pe a doua. USR și PMP sunt cei care nu se mai îmbată
cu iluzia că vor reveni migranții. PSD și ALDE aruncă bani pe a-i aduce
înapoi. Pentru PNL subiectul nu există.
Taxarea implică
relaxare fiscală din partea PSD și PNL, impozitare progresivă pentru
PSD, deduceri progresive pentru copii în cazul UDMR, iar PMP propune
bonusuri pentru firmele ce plătesc anticipat impozitele.
Iar
exemplele pot continua. Avem prin urmare discrepanțe importante și
interesante între partide, chiar și în puținul oferit prin programe de
guvernare subnutrite. Dar dacă societatea nu le cere mai mult, de ce s-ar obosi ele, partidele, să ne ofere mai mult? Și dacă nu ne oferă mai mult, ce pretenție să avem de la guverne??
Campania
electorală este pretudindeni principalul mijloc de socializare
politică. Este momentul când societatea acordă atenție maximă modului în
care este organizată și soluțiilor propuse spre a o face mai eficientă.
Este momentul în care sunt puse bazele direcției de evoluție pe
următorii 4 ani.
La noi, discuția se poartă aproape
exclusiv despre persoane și este moderată de jurnaliști adesea
nepregătiți sau nefamiliarizați cu temele abordate. Societatea stă să se
plângă despre faptul că nu ar fi programe, dar nu se apleacă asupra
lor. Adesea postează pe Facebook despre cât de slabi sunt candidații.
Politicienii vor fi pe măsura mediului în care evoluează. Și vor posta și ei pe Facebook despre cât de slabi sunt adversarii.
Direcția României pentru următorii 4 ani este prin urmare deja decisă: va fi una confuză,
fără un fir roșu călăuzitor. Întocmai programelor electorale, întocmai
efortului celor ce au organizat sau urmărit dezbateri pre-campanie și în
campania electorală.
Aceasta cred că era principala temă de campanie a noastră: cum facem să înțelegem că pentru
a avea o societate funcțională, trebuie să renunțăm a mai căuta
vinovați și să începem să punem umărul la a construi această societate.
Și ar trebui să facem așa ceva chiar dacă acest lucru presupune să
depunem efortul de a gândi și de a ne face meseria. Altfel vom rămâne la
nesfârșit cu văicăreala că la noi nu merg lucrurile cum trebuie.
O
cale simplă de a aplica cele de mai sus, este să monitorizăm cum sunt
implementate programele electorale. Aș fi curios: știți un curs la nivel
de licență, master sau doctorat, la o universitate din România, care a
avut ca tematică analiza programelor electorale în această campanie?
(sunt vreo 10 departamente de științe politice și vreo 14 de sociologie,
fără a mai menționa administrația publică sau relațiile internaționale)
S-ar putea porni de la exemplul cursului respectiv...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Convorbire telefonică cu ... un hoț??
Sună telefonul, de pe un număr necunoscut, vizibil (adică nu este ascuns), iar o voce de bărbat mă angajează în următoarea convorbire: - ...
-
De la o vreme, a pătruns și în rețeaua mea de prieteni nebunia cu Bună (virgulă) Bogdan (virgulă) . Hai să explic, că poate nu sunteți la ...
-
Uite câteva hărţi despre care generaţia mea nu a prea învăţat la şcoală. Le-am fotografiat la Chateau de Vianden , despre care am scris cu...
-
Cam greu să baţi dacă refuzi să joci şi în jumătatea adversarului. Cam asta am gândit: în 1990, după România - Irlanda 0-0, în optimi în 199...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu