2 din Austria, 2 din Bulgaria, 3 din Spania,un finlandez, 2 din România, 6 din Italia, 4-5 din Olanda, 5 din Franţa, un irlandez (de fapt 2 cu cel din UK), 3 unguri, 2 lituanieni, 2 slovaci, un grec, un leton, 2 maltezi. In total 40, dar pot creşte până pe la 56, după redistribuire.

E vorba de euro-deputaţii naţionalişti siguri de locurile lor din noul legislativ de la Bruxelles. Aproape dublu ca număr faţă de vechiul legislativ (care era şi un pic mai numeros!).

Şi încă nu am adăugat partidele etnice, tot un fel de formaţiuni naţionaliste de felul lor, cum ar fi turcii din Bulgaria, sau maghiarii de la noi (ce e drept, a-i lua in calcul înseamnă să te încurci în partidele belgiene).

Naţionaliştii sunt iar pe val. Să fie efectul crizei (ipoteza Inglehart-Baker, 2000: când avem criză, apare o tendinţă de creştere a suportului pentru valori tradiţionaliste) sau al modernizării (Ignazi, 1992, 2004: apar drept contrareacţie la globalizare, modernizare etc.)?

0 comentarii: