Secu' și eu... I. Vică

Cu ceva timp în urmă am povestit despre motivele care m-au făcut să solicit dosarul meu de Securitate. Procesul a fost unul simplu, și civilizat (ceea ce merită remarcat, mai ales prin comparație cu alte organizații publice sau private din România): prin octombrie CNSAS m-a anunțat că au dosarul, am stabilit să îl consult în ianuarie și asta am și făcut. Abia acum am vreme să postez despre conținutul celor 12 file.

Mai întâi se pare că memoria m-a înșelat. "Recrutarea" mea a avut loc în 1988, nu în 1989. Aveam care va să zică 16 ani. Și am primit și nume de cod. Unul foarte creativ de altfel: "Vică". M-am întrebat mereu de ce numele conspirative care apar în presă sunt atât de transparente? Ce rost mai au ele dacă oricum trimit imediat la persoană și oricum erau cunoscute în interiorul unui serviciu secret. Nu cumva e doar un fel de fetiș al unor angajați care vroiau să arate că sunt depozitarii unor secrete importante și niște mari păpușari? Nu cumva e vorba doar de Așa o lucra SRI-ul și acum?


Este interesant de observat și că nu există o dată la care legătura mea cu Securitatea să fi încetat. Aceasta contrazice însă ceea ce scrie pe filele următoare. Dar povestesc despre acest lucru în altă postare.




0 comentarii: