Ziua … misoginului

Tam-tam mare, iniţiativă cetăţenească, 100.000 de semnături să se facă lege care să proclame 5 Mai drept „Ziua bărbatului!”.

Simpatizez cu ideea, ca expresie a egalităţii de gen: dacă există o zi a femeii, e firesc să fie să fie şi una a bărbatului.

Mă uit în motivaţia propunerii legislative:

Ziua Femeii are la origine promovarea emancipării femeii în vederea obținerii egalității în drepturi sociale și civice cu bărbatul. Acest deziderat a fost atins și, mai mult decât atât, prin schimbările contemporane prin care trece societatea românească și europeană, bărbatul împarte cu femeia sarcinile și deciziile legate de activitățile gospodărești și creșterea copiilor.”

Mă uit la zeci de studii: femeia este cea însărcinată cu cea mai mare parte a treburilor casnice în majoritatea cuplurilor, şi deţine de departe primatul creşterii copiilor.

„Familia modernă, egalitară este standardul de normalitate adoptat de majoritatea populaţiei. Bărbatului i-a fost recunoscut dreptul la concediu postnatal, atunci când mama preferă să îşi continue activitatea profesională.”

Stai niţel, adică e egalitate sau o situaţie excepţională, „atunci când mama preferă să îşi continue activitatea profesională”?

Mă uit la cine e în spatele campaniei, la numele ce semnează propunerea legislativă ca şi iniţiatori, la clipurile publicitare ale Bergenbier, aflate la limita dintre umor şi misoginism.

Mi-e teamă că un proaspăt legiferat 5 Mai va fi, din păcate, un alt moment de exacerbare a tendinţelor misogine. Un pas înapoi ce va da apă la moară feministelor radicale.

:(

0 comentarii: