Un român pozitiv

Există un român şi în romanul SF Răbdarea timpului, scris de John Brunner în 1965 (publicat în româneşte de Nemira în 1994 şi reeditat în 2006). Personajul cu pricina se numeşte Tinescu şi este oficialul pământean cu rangul cel mai înalt pomenit în carte. Romanul este plasat într-un viitor în care Terra este o lume unificată, vorbind o limbă comună, derivată din engleză după cum o sugerează şi numele ei: anglica (anglica mă trimite cu gândul atât la esperanto, probabil sursa de inspiraţie a autorului, dar mai ales la preocuparea lumii academice contemporane faţă de noua engleză ce apare ca lingua franca, derivată din engleză, dar nu identică cu aceasta). Pământenii au colonii şi intră în contact cu alte specii, încercând să le înţeleagă, iar şef peste departamentul pământean de resort este acest Tinescu.

În afară de sunetul familiar al numelui, există doar două referinţe la originile româneşti ale personajului, în ambele dăţi el începând să … înjure în româneşte. Actul de a ]înjura nu are însă în contextul respectiv conotaţii negative.

Mai mult, Tinescu nu este un exemplu negativ, acel român ca prototip al răului pe care îl poţi găsi prin alte cărţi. Dimpotrivă este un individ abil, cu inteligenţă instinctuală şi un soi de tinereţe veşnică.

Un român rar prin romanele străinilor…

1 comentarii:

oceania spunea...

cu atat mai rar cu cat nu este un personaj negativ asa cum il gasim in unele filme americane. de cate ori citesc sau vad ceva despre un roman parca mi se strange putin inima la gandul ca va fi ceva de rau:)