Politețea și eficacitatea minților luminate din România

O ființă oarecare, pe care nu o cunosc, m-a căutat acum 7-8 zile pe LinkedIn. Așa mi-a zis LinkedIn. Pe joi mi-a și scris un mesaj ușor imperativ, din care nu reieșea prea clar ce vrea de la mine, în care nu se prezenta, dar care mă punea să îi trimit neapărat datele de contact și să mă întâlnesc luni sau marți cu un american care lucrează pentru Banca Mondială. Trecem peste faptul că datele indicate (12-13 mai) nu coincideau cu luni-marți, ci desemnează o duminică și o luni. Mi se spunea doar că americanul are un proiect (despre romi, dar nu se preciza ce) și are nevoie de consultanți.

În afară de faptul că LinkedIn îmi furnizase același nume nu știam de unde e ființa cu pricina. Avea o adresă la Gmail. Nu am stat să verific, am crezut că lucrează la vreun ONG/think tank și m-a luat de pe net. Poate c am cunoscut-o vreodată dar nu îmi amintesc și pace. I-am răspuns imediat, folosind un limbaj doar un pic mai curat decât al ei, ca să nu o descurajez:

Buna ziua,
Ma întâlnesc cu multa placere dacă este asa cum spuneti, în 12-13 mai, în Koln. În Bucuresti ajung dupa XXXXX.
Telefonul meu este XXXXX.
Toate cele bune,
B.V.

A doua zi, primesc un mesaj de la un prieten. Îmi retrimitea un mesaj de la aceeași ființă, care îi solicita imperativ să îi dea contactele mele. I-am trimis mesajul citat mai sus. ceva mai târziu am primit și un invite să ne conectăm pe LinkedIn. Primesc măcar 2-3 astfel de invitații pe săptămână. Dacă nu cunosc pe cel ce mă invită, nu răspund pozitiv la chemarea sa.

Duminică am luat-o de la capăt. Ea i-a scris din nou prietenului meu, acesta i-a retrimis mesajul de mai sus, întrebând-o ce poate să îi ofere în plus. Seara, pe la 23:30, am primit un mesaj adresat prietenului meu și în care eram la Cc... în care se spunea că nu a primit mesajul meu până acum. Deh, se mai întâmplă să ajungă la spam, să îl ștergi din greșeală etc. Ca de obicei, mesajul era scris neglijent. Mai degrabă nepoliticos decât neglijent.

Azi avenit un nou mesaj. Ea, ființa, "a înțeles de la un coleg al meu" că eu nu sunt în România momentan (oare eu nu eram la Cc... în mesajul ei de ieri??? Am verificat din nou să văd dacă nu am visat. Eram!). Așa că mă întreabă dacă nu sunt interesat de un proiect al Băncii Mondiale, ceva cu romii (dar nu se obosește să spună despre ce e vorba), că poate încearcă să aranjeze un interviu telefonic. O soluție legitimă la urma urmei. Până aici să zicem că ar fi în regulă, chit că se face că eu nu eram aseară la Cc... Săraca, mă gândesc, e speriată rău: a mâncat și o literă din prenumele meu.

Mai jos însă, scapă o eroare gramaticală la acordul dintre substantiv și atribut și se mai face și că plouă, spunându-mi să nu îi scriu pe e-mailul de la Banca Mondială că ea nu îl folosește. deja sunt preamulte semne de bună purtare :(

Apăi, nene, dacă nu îl folosești e treaba matale, da' de unde să știe prostul de mine că are de a face cu o așa mare somitate ca 'tăluță de are mai multe adrese de email? Eu știam doar de ăl dă pă care mi-ai scris bre, că nu am stat să caut după matale prin tot universul cosmic și să mă asigur că nu oi fi vr'un nigerian d'ăla de a rămas blocat în Cuba și are nevoie de un transfer bancar urgent. Așa că nu ți-oi scris nici în trecut nici în prezent pe acela...

Și uite așa am aflat eu din nou ce înseamnă la românii să fie politicoși și eficienți în același timp. Și atunci am dat pe net după ființă: are o carte pe Amazon, un PhD prin State, lucrează pe la Banca Mondială. Unul dintre acei români ce va lumina cu siguranță țara. Deci un model de urmat.