Covrigii din coadă

Ciudată percepţie a banilor au unii dintre români. Mă tot izbesc de la o vreme, cam doi ani să tot fie, de replici de genul „20 de milioane e un salariu de mizerie”. Pe de o parte aşa e, 600 de Euro e aproape nimic în ţările UE mai bogate, însă, pentru o ţară săracă precum România lucrurile s-ar putea să nu stea tocmai aşa.


Mai degrabă cred că asistăm la o cursă nebunească spre creşterea inegalităţii, pe fondul crizei româneşti cronice de forţă de muncă cu studii superioare. Absenţa concurenţei reale pe piaţa muncii face salariile celor cu facultate să o ia repede în sus, aspiraţiile devenind nerealiste. Cunosc medici care susţin că un venit de 4000 de Euro este unul mic. În ţari precum Franţa, Suedia sau Olanda, s-ar putea ca lucrurile să stea altfel.

Văd în ziar o ştire care spune că fiecare român din Canada trimite acasă 1.840 € lunar. Faptul că ziaristul nu a prea priceput ce vrea să zică sursa, şi că e vorba de banii trimişi acasă în decurs de un an, nu neapărat de români, ci de est-europeni, nu e decât un amănunt. Mai interesant este că nu i s-a părut nimic în neregulă ca după 2-4 ani de la imigrare să câştigi suficient de mult ca să poţi economisi şi trimite acasă mai mult decât salariul mediu din marea majoritate a ţărilor europene. Probabil că ziaristul român s-a gândit la covrigii din cozile câinilor canadieni şi nu i s-a părut deloc anormal un venit lunar mediu net de 3-4000 de Euro.

Acum întrebarea este dacă nu cumva normalitatea ar fi ca în ţara săracă pe nume România, sau măcar prin Germania sau Anglia, salariul mediu net să fie pe la 5000 de Euro. Sau poate că ar fi cazul să revenim cu picioarele pe Pământ şi să ne gândim de două ori atunci când spunem că un salariu de 600 de Euro este unul mic…

7 comentarii:

oceania spunea...

pai o fi salariul de 600 de euro mic pentru tari ca Finlanda sau Danemarca unde preturile sunt astronomice dar nu si pentru Romania.
acum, e la fel de adevarat ca si la noi preturile au cam luat-o razna dar 600 de euro inca e un salariu decent. nu stiu pentru cat timp :)

Offshore spunea...

Creste inflatia cu un salariu de 600 de euro:))Asa ar spune politicul.

Bogdan spunea...

Mie mi-ar place să avem toţi salarii de câteva mii de Euro, însă, cum productivitatea muncii din România nu o permite... există mereu şi soluţia emigrării :(

În ultima vreme m-am tot izbit (şi) de proaspăt absolvenţi care refuză job-uri de 1500 de lei, că ar fi prea mici (ba chiar îmi zice cineva cu o firmă de construcţii că îi este practic imposibil să găsească proaspăt absolvenţi pe care să îi plătească cu 1000 de Euro).

Cred că e vorba aici nu doar de numărul mic de absolvenţi de studii superioare, dar şi de proasta calitate a universităţilor, care nu îi orientează profesional suficient :(

FuckYouTovarasi.blogspot.com spunea...

Toata lumea spune CE MAI E MILONU' IN ZIUA DE AZI, dar sa vezi cat se coieste daca i-ai cerut o suta de mii pentru trei zile ...

Bogdan spunea...

349 de Euro, cam atât este salariul mediu lunar net în România, conform calculelor INS pentru luna iunie. Cum în iunie s-au acordat şi prime de concediu sau s-au plătit salarii în avans pentru perioada concediilor, atunci probabil că ar trebui să discutăm de o medie niţel mai mică.

Anonim spunea...

Hmmm... Mi-e chiar rusine sa-mi dezvalui identitatea la sumele "astronomice" despre care vorbiti.
Salariu mic spuneti... Ce parere aveti de ~1200 RON pe luna, salariu marit abia la recentele indexari, dupa aproape 30 ani vechime (medic)? Va dati seama ca nici macar sansa emigrarii n-o mai am?! Si... acuma salariu-i asa cum e (mic) dar cum va fi pensia!
Am invatat 12 + 6 + 3 ani continui sa-nvat si-acum, am facut naveta vreo alti 10 ani... O data pe luna ma duceam acasa, ca erau peste 200km si transporturile nu erau cum sunt azi. Va spun un lucru: dupa experienta prin care-am trecut nu-mi doresc sa mai fiu tanar. Nu-mi doresc decat sa nu-mi dea D-zeu prea multe zile dupa pensionare. Atat!
Pe-atunci accesul la legislatie putini il aveau. Internet nu exista. Acum am gasit pe Internet legi „frumoase”, da’ pe-atunci nu stiam de ele. Vedeam cum alti colegi „se-nvarteau”. Pilele, relatiile erau necesare pentru a afla drepturile legale pe care le-as fi avut si eu ...dac-as fi stiut de ele. Nici nu m-astept sa inteleaga un tanar de azi cum a fost. De multe ori nici eu nu-mi amintesc ce-a fost si ma acuz ca n-am facut ce trebuia la timpul cand trebuia. Apoi imi amintesc: adolescenta chinuita de lipsuri caci toti banii se duceau pentru constructia casei (fara autorizatie, si deci demolata fara nici-o recompensa pe cand era inca „la rosu” prin ’82 – ’83), ordinul de repartitie obligatorie – mai ales pt absolventii de la medicina si pt cadrele didactice – viata intr-o camera de dispensar dormind noaptea in halat, copiii crescuti de bunici (acuma-s 2 ani postnatal, ca sa nu mai amintesc de posibilitatea planning-ului familial), cartela de paine data de primarie numai dupa prestarea orelor de munca voluntar-agricola pe tarla (noroc cu taranii), carnea adusa pe cartela de la Bucuresti, fericire cand primeam ca „atentii” ceva de mancat gata preparat (ca nu aveam butelie si nici aragaz), banii practic aruncati pentru peste 10 mutari dintr-o locuinta in alta dupa casatorie, ...dar ce rost are sa mai continui? Si toate astea pentru ce? PENTRU CE?

Bogdan spunea...

Aici se vede bine de tot cum stăm cu inegalităţile chiar în interiorul aceleiaşi meserii, puternic diferenţiată regional şi în funcţie de tipul de localitate. Un medic cu aceeaşi specializare va avea acelaşi salariu în Bucureşti, însă îl va tripla probabil prin coplăţi ...