Remeş ...

Era un personaj compromis încă din legislatura 1996-2000.

Numele parcă îl marca: cum să te cheme în acelaşi timp şi Decebal şi Traian?? Vă daţi seama ce mai bătălii interne avea de dus în căutarea compromisului toleranţei?

Spunea răspicat lucruri care puteau fi uşor catalogate drept prostii.

După ce partidul a decis că nu mai susţine o alianţă nefuncţională (CDR), a desprins o aripă, trecând alături de – între alţii – cel ce avea ulteriori să îl „îngroape” – Mureşan.

Tăriceanu ar fi trebuit să îi ceară lui Remeş demisia în alb încă de la începutul poveştii cu DNA. Ce e drept, diversiunea „ţuica şi caltaboşii” făceau iniţial povestea destul de incredibilă… Acum, în mod normal, Tăriceanu ar trebui să se gândească şi el la demisie … Problema este că nu poate. România riscă să piardă (şi probabil o face) subvenţiile venite de la UE pentru agricultură (detalii: aici). Cine era ministru la Agricultură? Remeş! Mai probabil vina nu este însă doar a lui Remeş, ci e combinată cu gestiunea Flutur asupra ministerului în cauză. Tăriceanu are o singură opţiune: rămâne premier şi caută să îngraşe porcul în Ajun. Altfel, demisionar şi cu responsabilitatea subvenţiei agricolă pierdute pe cap, PNL va rămâne 4 ani în afara parlamentului… Mă întreb în ce măsură în ce măsură poziţia lui Tăriceanu din partid ar putea fi ameninţată de toată povestea alegerii neinspirate a unor miniştrii (Remeş nu e singurul. Cel puţin Orban este în aceeaşi situaţie).

Pe de altă parte, diversiunea „ţuica şi caltaboşu’”, plasarea casetei de către DNA la TVR, istoria recentă a disputelor politice PD-PNL-PSD, duc cu gândul la mârlănii ilegale. Cred că într-un stat cu o presă şi o justiţie mai independente, toată povestea ar fi condus la compromiterea politică definitivă a principalilor actori implicaţi: Tăriceanu şi cine-o-fi-în-spatele-intoxicării. Ca şi în cazul lui Adrian Năstase, va mai dura probabil încă un număr de ani până cei doi (sau mai mulţi) vor ieşi pe uşa din dos a politicii româneşti.

Cât despre Remeş, el este doar un soi de reziduu rămas surprinzător pe ţeava de scurgere a istoriei, cu maniere şi cunoştinţe inferioare standardelor contemporane. Chiar mă mir cum de a reuşit să mai apară încă o dată în prim plan.

0 comentarii: