4 septembrie 2008
Despre formă, fond şi limbă
Mi se întâmplă des. Vine câte un mare om şi îmi corectează fraza. De regulă sunt preocupaţi de „englezisme”. Cum să zici „aplicaţie”, „bonding social capital”, „toleranţă etnică”, „locaţie” etc. când astfel de cuvinte sau sensurile în care le foloseşti nu sunt incluse în DEX? Le explici răbdător că limba se schimbă, că dacă ar auzi româna vorbită acum 150 de ani s-ar putea să aibă probleme să o înţeleagă şi la fel se întâmplă cu orice limbă, de la engleză la rusă. Te privesc superior şi discuţia merge, eventual, mai departe. Apoi te corectează din nou. De fapt ei sunt stăpânii conversaţiei, ei câştigă orice argument, căci nu îţi răspund deloc la fondul celor discutate, ci se agaţă, disperaţi şi tenaci, de forma cuvintelor. Permiteţi-mi să am rezerve faţă de bunele intenţii ale unor astfel de companioni, conservatori şi filfizoni.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Convorbire telefonică cu ... un hoț??
Sună telefonul, de pe un număr necunoscut, vizibil (adică nu este ascuns), iar o voce de bărbat mă angajează în următoarea convorbire: - ...
-
De la o vreme, a pătruns și în rețeaua mea de prieteni nebunia cu Bună (virgulă) Bogdan (virgulă) . Hai să explic, că poate nu sunteți la ...
-
Uite câteva hărţi despre care generaţia mea nu a prea învăţat la şcoală. Le-am fotografiat la Chateau de Vianden , despre care am scris cu...
-
Cam greu să baţi dacă refuzi să joci şi în jumătatea adversarului. Cam asta am gândit: în 1990, după România - Irlanda 0-0, în optimi în 199...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu