Interesante reacţiile româneşti la LHC, “experimentul cu găurile negre”. De manual aş spune:

* Unele sunt pur tradiţionale: tot ce e ştiinţă, nou, altfel decât spune cunoaşterea din bătrâni este de condamnat.

* Altele preiau discursul modernităţii, aşa cum era el imediat după Al Doilea Război Mondial, cu încrederea totală în ştiinţă şi sunt gata să meargă cu experimentul până în pânzele albe

* Alţii utilizează discursul de mai sus, combinându-l însă cu elementele oarecum premoderne ale intoleranţei, blamându-i pe cei care îşi dau cu părerea despre experiment pentru că sunt prea proşti ca să priceapă adevărul unic.

* În fine, fără a epuiza lista, alţii adoptă o reflexivitate postmodernă: e mişto experimentul, conduce la cunoaştere, trebuie făcut. Aplicarea informaţiei obţinute trebuie însă făcută cu grijă, ca să nu stricăm şi puţinul pe care îl avem.

Reacţii numai bune ca să exemplifici varii tipuri de valori sociale: tradiţionalism, modernitate, pseudomodernitate, modernitate târzie

1 comentarii:

oceania spunea...

Exact, stiinta trebuie sustinuta cu orice pret si aplicata cu cap. Stiinta pregateste in fiecare zi bazele tehnologiilor zilei urmatoare. Care, la randul lor, ii pune stiintei la dispozitie instrumentele pentru inca o zi, si inca o alta... Si, in felul acesta, progreseaza (vizibil) civilizatia lumii si (mai putin vizibil), cultura sa. Si, aproape si mai important, mai dramatic, se schimba mentalitatea noastra. Daca ramanem la nivelul ca ne inghite gaura neagra la fiecare experiment major atunci inseamna ca niciodata n-o sa putem inventa nimic important. Curiozitatea omului este premisa evolutiei sale.