Pe scurt: Aceasta nu este o poveste despre birocraţie excesivă, ci despre rule of law şi birocraţie excesivă, cu accent pe prima, chiar dacă, contextul, prilejuit de a doua, ocupă preponderent spaţiul. În plus, e şi un pic funny…

Pe lung:

Sunt patru birouri importante. Toate sunt în clădirea Administraţiei Fiscale (sector 5). La Biroul 1 mergi, ca şi contribuabil, cu hârtia pe care ai primit-o prin poştă cum că ai avea de plătit în urma recalculărilor (o să botez hârtia asta cu numele de cod „Hârtia 1”). Ei verifică dacă ai şi alte lucruri de plătit/primit. Emit o notă, cu care mergi la Registratură (o să îi zic Biroul 3; apare imediat în povestire şi Biroul 2), aici ţi se eliberează o chitanţă, cu care mergi la Casierie (Biroul 4). Plăteşti, primeşti o chitanţă, cu care te întorci la Biroul 1, ieşind din nou din clădire şi ocolind-o niţel, apoi dai chitanţa şi Hârtia 1, cei de acolo fac o copie după ele (!!!), ţi le dau înapoi şi gata.

Simplu, nu? Ei bine, dacă însă Hârtia 1 nu este o declaraţie obişnuită de impunere, ci o somaţie de plată prin care eşti anunţat că vei fi executat silit fiindcă nu ţi-ai plătit diferenţele anunţate prin decizia de impunere, iar tu nu ai primit niciodată nici o decizie de impunere, lucrurile se complică şi, la pasul 1, imediat după Biroul 1 intră în joc Biroul 2, din celălalt colţ al clădirii. Aici inspectorul care răspunde de strada ta te întâmpină cu „Hai să vedem ce am mai făcut de data asta!” (din context deduc mai apoi că nu se referea la activitatea proprie, de altfel o femeie destul de amabilă, care în timp ce a procesat cazul meu a trebuit să mai rezolve încă 5-6 situaţii). Apoi te ia la puricat, află ce aveai de plătit, reface calculul şi obţine cu totul altă sumă. Afli că aveai de încasat bani de acum 4-5 ani şi de plătit unii de acum 3-4 ani. Mai afli că ai avea de încasat şi unii de prin 2000 (în cazul meu cam 5 milioane lei vechi, la cursul din 2000!!), dar că s-a schimbat softul şi nu se poate spune cu precizie de unde vin, aşa că nu prea mai poţi să ii primeşti. Ţi se şterg toate penalizările de neplată la timp (şi alea însumau 4-5 sute de lei noi, dar, cum nu fusesem niciodată înştiinţat că ar trebui să le plătesc, reprezentau eventual o chestiune de reglat între Fisc şi Poşta Română, iar apoi între Poştă şi poştaşul de pe strada mea). Abia după aia te întorci la Biroul 1, de unde mergi la Biroul 3, de unde mergi la Biroul 4, te întorci la Biroul 1 şi acolo se face o copie după hârtiile pe care tot Fiscul le-ai emis.

Lucrurile devin şi mai interesante dacă mergi să plăteşti datoria de 59 de lei a Mălinei (care, deşi are aceeaşi adresă cu a mea de mai mulţi ani decât există impozitul pe venitul global, are chestiile astea cu impozitul regularizate la zi, venindu-i mereu înştiinţări de plată, de regulă având de primit sume mici). Cei 59 de lei erau pe ultimul exerciţiu financiar, adică 2006. Numai că, la Biroul 1, banii ăia nu figurau în sistem. Dispăruseră! Aşa că s-a mers la Biroul 5 (lângă Biroul 1), de unde am aflat că, între timp, cei 59 de lei s-au compensat cu ceva, însă nu am aflat cu ce sau cât ar trebui să mai primească Mălina înapoi.

Am stat azi la Fisc 2 ore şi ceva. Orele de lucru cu publicul sunt în timpul programului de lucru. O fi calculat cineva cu cât se diminuează PIB în urma unor astfel de întâmplări?

PS. Am zis cumva că, dacă ai primit o somaţie de plată la execuţie silită, în ea scrie că poţi să o conteşti doar în justiţie? Sau că în declaraţia de impunere a Mălinei, aia cu 59 de lei, zicea că ai un termen până care trebuie să îi plăteşti altfel vei plăti penalităţi? Dura lex, sed lex, despre asta era postarea de faţă :)))

0 comentarii: